Romanul „Dimineaţă pierdută“, de Gabriela Adameşteanu, recomandat de Consiliul European

Romanul „Dimineaţă pierdută“ al Gabrielei Adameşteanu se află pe lista recomandărilor de lectură pentru această vară făcute de Consiliul European. Lista de recomandări de lectură cuprinde 18 titluri din 18 state membre UE şi a fost iniţiată de Biblioteca Consiliului European şi fosta Preşedinţie a Croaţiei la Consiliul Uniunii Europene, sub titlul „Cititori ai Europei. Listă de lectură“.

Lista a fost întocmită pe baza selecţiei făcute de Reprezentanţele Permanente pe lîngă Uniunea Europeană (UE) şi cuprinde romane grafice, ficţiune istorică, basme, piese de teatru. Lista completă a recomandărilor, aici. Reprezentanţa României pe lângă UE a propus „Dimineaţă pierdută” de Gabriela Adameşteanu, roman apărut în 1984 la Cartea Românească şi publicat în opt ediţii la Polirom.

Romanul a fost dramatizat şi pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra (decembrie 1986 – februarie 1990), cu o distribuţie de aur: Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, Rodica Tapalagă, Marcel Iureş, Mihai Constantin etc.

A fost pînă acum tradus în franceză (Gallimard, Franţa), germană (Aufbau, Germania), maghiară (Europa, Ungaria), spaniolă (Random House Mondadori, Spania), italiană (Atmosphere Libri, Italia), ebraică (Nimrod Books, Israel), bulgară (Balkani, Bulgaria), engleză (Northwestern U. P., SUA), portugheză (Dom Quixote, Portugalia), polonă (Wydawnictwo W.A.B., Polonia), estonă (Eesti Ramaat, Estonia), turcă (Yapi Kredi Kultur Sanat, Turcia), suedeză (Bonnier, 2244, Suedia).

Traducerea în limba germană a Dimineţii pierdute, realizată de Eva Ruth Wemme, a obţinut Premiul Tîrgului de Carte de la Leipzig (ediţia 2019).

„Dimineaţă pierdută este un roman cu adevărat modern, dar în care tehnicile întrebuinţate sînt atît de bine stăpînite, justificate, chemate de structura romanului şi de cerinţele personajelor, încît devin invizibile. Sînt remarcabile, dar la limită pot nici să nu fie remarcate, în ciuda perspectivei care se schimbă cu fiecare dintre personajele căruia i se dă cuvîntul în deplină libertate. Caleidoscopul acesta mişcător se adună în final într-o perspectivă atît de unitară, încît Dimineaţă pierdută poate fi citit dintr-o singură respiraţie, ca un roman tradiţional, şi numai după aceea să-ţi dai seama prin ce strategii narative a fost obţinută curgerea”. (Monica Lovinescu, septembrie 1984, Europa Liberă)

„Dimineaţă pierdută este atît de strîns legată de cadrul sau de amănuntele bogate ale vieţii personajelor – străzile şi grădinile, casele pe care le moştenesc sau le neglijează –, încît e greu să o descrii pe scurt ori să o lauzi ca pe o ficţiune obişnuită. Pe de o parte, este un studiu foarte original al unor promisiuni uitate şi al unor visuri neîmplinite. Dar poate fi citită şi ca un îndrăzneţ punct de vedere, de un modernism tîrziu, asupra unei societăţi întregi. Oricum ai lua-o, este o realizare uluitoare.” (Alan Brownjohn, The Times Literary Supplement,2011)

„Romanul reuşeşte să comprime istoria României secolului XX într-o singură zi. O mare performanţă narativă.” (Jörg Plath, Neue Zürcher Zeitung, octombrie 2018)

„O zi, un secol, un roman. Ori sînt două romane? Dimineaţă pierdută concentrează şi desfăşoară secolul XX românesc din două perspective... Ce ar fi putut deveni România, ce a devenit România în realitate şi, implicit, de ce este marcată într-o măsură de haos pînă în ziua de astăzi, asta ne povesteşte autoarea cu acuitate, cu empatie, pe mai multe paliere.” (Gregor Dotzauer, discurs la decernarea premiului pentru traducere al Tîrgului de Carte de la Leipzig, martie 2019)

Sursă foto: Adevărul/ Marian Iliescu

Absolventă de Litere la Universitatea Bucureşti, Gabriela Adameşteanu a lucrat la Editura Enciclopedică (1965-1984) şi la Cartea Românească (1985-1990). Redactor-şef al săptămînalului „22”, editat de Grupul pentru Dialog Social (1991-2005), şi al suplimentului „Bucurestiul Cultural” (pînă în 2013). Vicepreşedintă (2000-2004) şi preşedintă a  Centrului Român PEN (2004-2006). Membră a juriului pentru Premiul Uniunii Latine (2007-2010). Ordinul Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres (2013), acordat de Ministerul Culturii din Franţa.

Cărţile ei, constant reeditate, au primit numeroase premii naţionale, sînt traduse în 16 limbi şi foarte bine primite de critica literară română şi internaţională. Alte scrieri: Romane: Drumul egal al fiecărei zile (1975), Întîlnirea (2007), Provizorat (2010), Fontana di Trevi (2018). Proză scurtă: Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă (1979), Vară-primăvară (1989). Non-fiction: Anii romantici (2014).