Richard H. Cummings, autor: „Poate că va începe în sfârşit o dezbatere“

0
0

Fost director de pază şi securitate al postului Radio Europa Liberă, Richard H. Cummings este autorul volumului „Securitatea contra Radio Europa Liberă“, apărut la Editura Adevărul.

Volumul lui Cummings va fi lansat sâmbătă, la ora 16.00, la standul Editurii Adevărul de la Târgul Gaudeamus. Începând cu 1980, timp de 15 ani, Cummings a răspuns de garantarea securităţii angajaţilor Europei Libere şi a sediului de la München, dar şi de protejarea spaţiilor de emisie din Germania, Spania şi Portugalia. După cum scrie în cartea lui, „München a fost acel câmp de luptă unde Războiul Rece a fost cel mai «fierbinte»". Richard H. Cummings ne introduce, prin volumul „Securitatea contra Radio Europa Liberă", în culisele acestei zone fierbinţi a Războiului Rece.

„Adevărul": Cartea dumneavoastră descrie un fenomen: acţiunile Securităţii ceauşiste asupra radioului. De ce aţi ales să scrieţi despre asta?

Richard H. Cummings: Cartea în limba română e o variantă a volumului pe care l-am publicat în engleză, în 2009. Am fost directorul de securitate al postului Europa Liberă în München,  până în 1995. Am lucrat şi la Praga, în calitate de consultant. Apoi am fost directorul de securitate al unei bănci din Europa de Vest. N-am avut timp să scriu cartea pe care mi-o doream. M-am pensionat în 2007 şi, în sfârşit, am început să lucrez la această carte. Varianta în limba română se concentrează mai ales pe ce s-a întâmplat cu Securitatea lui Ceauşescu - varianta în engleză era şi despre serviciile de inteligenţă.

Cum era atmosfera la Europa Liberă în anii '80? Au existat pericole mari?

Cel mai grav atac asupra radioului a fost bomba din februarie 1981. A fost comandat - din toate informaţiile pe care le avem - de Securitate, la ordinul lui Ceauşescu, pentru că radioul ataca regimul comunist din România. Explozia a creat pagube de peste două milioane de dolari, dincolo de pierderea câtorva membri din echipă... Ulterior s-a descoperit că cel care acţionase direct fusese cunoscutul terorist Carlos Şacalul, care a fost plătit cu un milion de dolari pentru asta. După atentat, am arestat o femeie din clădire, care era suspectată că ar fi fost spion din partea serviciilor secrete române. Totuşi, n-au existat niciodată suficiente dovezi pentru un proces. Însă ea a părăsit radioul, a demisionat. Prin urmare, 1981 a fost un an foarte interesant şi tumultuos, dacă mă pot exprima astfel. Înainte de atentat, sentimentul de unitate împotriva regimului comunist nu era atât de puternic. Dar, după 1981, toţi au realizat că eram atacaţi ca instituţie, ca simbol, iar atmos­fera a devenit una de tipul: „Hai să lucrăm împreună, să fim uniţi!". Aşa că atentatul a avut efectul contrar celui sperat. Am sporit şi rigorile de securitate: în 1984, când serviciile secrete române au încercat să ne arunce în aer din nou, n-au reuşit.

Era limpede că existau spioni în interiorul Europa Liberă. Aveţi informaţii despre ei, aţi reuşit să descoperiţi cine erau?

Au existat multe bănuieli. Informaţiile obţinute de serviciile secrete române, dar şi de celelalte servicii din Europa de Est apăreau în ziare şi reviste... Şi părea că există un dialog între Radio Europa Liberă şi aceşti spioni, dar ei nu erau infiltraţi direct, nu erau în clădire, ci angajaţii români se întâlneau cu alţi români în afara clădirii şi povesteau. Pe de altă parte, cum spuneam, în 1981 o femeie a fost arestată. I-am percheziţionat biroul, dar era prea târziu pentru că toate informaţiile pe care le-ar fi primit şi transmis ca spion fuseseră, se pare, distruse.  După 1981, au existat suspiciuni şi în legătură cu alţii, dar n-au putut fi niciodată dovedite.

Cum aţi descrie momentul decembrie 1989?

Serviciul  românesc al Europa Liberă a reacţionat puternic emoţional. A fost bucurie, adrenalină şi simţământul că am reuşit să facem ceea ce ne propuseserăm, să dărâmăm regimul comunist.

De ce a decis Europa Liberă să-l promoveze pe Ion Iliescu ca singura alternativă la Ceauşescu, cu mult înaintea lui 1989? Şi cine a decis asta?

Sunt lucruri care ţin de partea editorială şi n-am avut de-a face cu aceste decizii. Eram şeful de securitate şi de aceea n-am participat niciodată la deciziile pe care le luau managerii pe partea editorială.

Dar ştiaţi despre această direcţie?

Nu. Mă concentram pe partea de securitate şi pe treburile interne, nu pe cele editoriale.

Ce vă doriţi de la această carte?

În 2007 am fost la o conferinţă în Bucureşti şi generalul Voinea spunea că va exista un proces pentru cei care au comis acte de terorism la Radio Europa Liberă. Generalul Voinea  a murit, iar procesul n-a avut loc niciodată. Aşa că sper ca cititorii cărţii mele să-şi formeze propria opinie despre cele întâmplate la Europa Liberă. Şi să cântărească informaţiile, fiindcă ele sunt informaţiile cuiva care a trăit pe viu experienţa, la München, şi nu ale cuiva care se uită peste nişte documente la Bucureşti. Poate că astfel va începe în sfârşit o dezbatere.

"Sper ca cititorii cărţii mele să-şi formeze propria opinie despre cele întâmplate la Europa Liberă. Şi să cântărească informaţiile, fiindcă ele sunt informaţiile cuiva care a trăit pe viu experienţa, la München.''

Dezbatere la Facultatea de Istorie

Richard H. Cummings îşi va lansa cartea „Securitatea contra Radio Europa Liberă" şi luni, 28 noiembrie, ora 10.30, în Sala de lectură a Bibliotecii Facultăţii de Istorie. Evenimentul face parte din seria „Dezbaterile Historia". Alături de autor, vor vorbi Liviu Tofan, directorul Institutului Român de Istorie Recentă, şi Adrian Cioroianu, profesor la Facultatea de Istorie. Discuţiile vor fi moderate de Ion M. Ioniţă, redactor-şef „Historia" şi „Foreign Policy România", şi Ovidiu Nahoi, senior editor „Adevărul".

Cultură


Ultimele știri
Cele mai citite