Revista Convorbiri literare a aniversat 150 de ani de la înfiinţare

Condusă din decembrie 1995 până în prezent de Cassian Maria Spiridon, revista Convorbiri literare, încă din prima serie, iniţiată de Iacob Negruzzi, a fost recunoscută, de contemporani mai mult tacit, iar de urmaşi cu admiraţie, drept o revistă de orientare şi dominaţie culturală de mare importanţă.

Text de Loreta Popa

Cei 150 de ani de existenţă au fost sărbătoriţi la Muzeul Naţional al Literaturii Române, amfitrioni ai întâlnirii fiind Cassian Maria Spiridon, Marius Chelaru şi Liviu Papuc.

Încă din prima serie, condusă de Iacob Negruzzi, Convorbiri literare a fost recunoscută, de contemporani mai mult tacit, iar de urmaşi cu admiraţie, drept o revistă de orientare şi dominaţie culturală de mare importanţă în contra beţiei de cuvinte, a agramatismelor şi subliteraturii şi imposturii întru afirmarea direcţiei noi maioresciene, care şi astăzi face legea, direcţie care s-a impus şi perpetuat în cultura naţională din ultimul veac şi jumătate. Începând cu 1 martie 1867 până în 1895, director al revistei a fost Iacob Negruzzi. Din 1 martie 1867 până în 31 decembrie 1884 revista apare la Iaşi, iar din 1 ianuarie 1885 apare la Bucureşti. Destinele revistei au fost conduse până la hiatusul provocat de ocuparea germană a Bucureştiului, între 1916-1918 de Nicolae Petrescu, Ioan Bogdan şi Simion Mehedinţi, apoi din 1924 de Al. Tzigara Samurcaş, I.E. Torouţiu, Dumitru Ignea. Un nou hiatus în apariţia revistei a urmat din august 1944, din cauza ocupaţiei sovietice, până în aprilie 1970, când „Iaşiul literar”, care apărea la Iaşi din 1952, îşi reia numele de „Convorbiri literare” . Din  1972 au fost directori Corneliu Ştefanachi, Corneliu Sturzu, Alexandru Dobrescu. În perioada imediat postrevoluţionară revista are mari sincope în apariţie, cu schimbarea periodicităţii şi o politizare excesivă. Din decembrie 1995 până în prezent, director Cassian Maria Spiridon.

„Pentru a da seama de desfăşurarea în timp a celor publicate în cei peste 150 de ani de la fondare redacţia a hotărât selectarea şi publicarea în câteva volume a textelor semnificative, în general altele decât cele deja cunoscute şi accesibile publicului larg, graţie programei şcolare, nu mai puţin prin cărţile de autor ale colaboratorilor revistei prezente în librării şi/ sau biblioteci. Selecţia textelor s-a realizat pe două mari perioade: istoria veche (1867-1944) şi istoria recentă (1970-2009) a revistei. A rezultat un volum impresionant de pagini. Acest corpus prezintă istoria în mişcare a unei reviste ce are vârsta literaturii române moderne, paginile ei fiind şi spaţiul în care aceasta s-a afirmat şi, totodată, aici s-au impus marii scriitori din literatura naţională. Finalizarea editorială a Corpusului de texte ilustrative va asigura accesul criticilor şi istoricilor literari, studenţilor, profesorilor, tuturor celor interesaţi de maniera în care au fost receptate, în paginile Convorbirilor literare, diversele epoci socio-culturale pe care le-a traversat publicaţia;

în fond, revista fiind, în cei 150 de ani de la prima apariţie, o oglindă fidelă a evenimentelor şi curentelor culturale şi ideologice existente la un anumit moment în Ţară şi în afara ei”, afirmă Cassian Maria Spiridon, care conduce la acest moment revista Convorbiri literare.

Pentru a da seama de desfăşurarea în timp a celor publicate de la fondare, redacţia revistei a hotărât selectarea şi publicarea în câteva volume a textelor semnificative, în general altele decât cele deja cunoscute şi accesibile publicului larg. Finalizarea editorială a Corpusului de texte ilustrative va asigura accesul criticilor şi istoricilor literari, studenţilor, profesorilor, tuturor celor interesaţi de maniera în care au fost receptate, în paginile Convorbirilor literare, diversele epoci socio-culturale pe care le-a traversat publicaţia. Cu prilejul evenimentului de la Muzeul Naţional al Literaturii Române, a fost lansat volumul I în patru părţi al Corpusului de texte ilustrative, cuprinzând perioada 1867-1900 şi s-a proiectat filmul 150 de ani de Convorbiri literare. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iaşi şi găzduit de Primăria Municipiului Bucureşti prin intermediul Muzeului Naţional al Literaturii Române.

„În mijlocul agitaţiilor politice de care fură cuprinse toate spiritele în România, mişcarea literară, susţinută înainte cu mult succes de foile literare atât de cunoscute şi preţuite de toată societatea, a încetat cu totul. Când vorbesc pasiunile politice, arta şi ştiinţa îşi ascund producerile lor liniştite. Acum însă, când în România liberă politica a luat o cale mai statornică şi spiritele speră într-un viitor mai regulat, se observă, natural, reînceperea ocupaţiilor literare. În Bucureşti s-a constituit o societate care, organizându-se, ar putea produce mult pentru cultura şi instrucţiunea poporului.

În Iaşi, unde, deşi nu se mai află centrul politic, a rămas o inteligenţă destul de răspândită, unde înalte şi numeroase instituţii şcolare întreţin o activitate ştiinţifică permanentă, s-a format încă de mai mult timp o societate literară Junimea, care din an în an ia proporţii crescânde şi totodată solide şi din partea căreia publicăm tot în acest număr importantul apel către autorii români. Aceste elemente reclamă înfiinţarea unei reviste care să aibă scopul de a reproduce şi răspândi tot ce intră în cercul ocupaţiilor literare şi ştiinţifice; de a supune unei critici serioase operele ce apar din orice ramură a ştiinţei; de a da seamă despre activitatea şi producerile societăţilor literare, în special a celei din Iaşi, şi de a servi ca punct de întâlnire şi înfrăţire pentru autorii naţionali.

Sub numele de Convorbiri Literare va apare la două săptămâni o revistă în formatul stinsei România Literară. Începutul este modest, dar redacţia speră că va putea da în curând acestei foi proporţii mai însemnate prin binevoitorul concurs ce este în drept de a aştepta din partea tuturor auto¬rilor români”. („Convorbiri literare”, An. I, nr. 1, 1 martie 1867)

Printre cei prezenţi la eveniment s-au numărat Casian Maria Spiridon, Ioana Diaconescu, Ioan Cristescu, director al Muzeului Naţional al Literaturii Române, Marius Chelaru, Caius Traian Dragomir, Clara Mărgineanu.