Peste 50 de spaţii abandonate din Bucureşti ar putea deveni centre culturale

Un număr de 56 de spaţii nefolosite din Capitală ar putea fi transformate în centre culturale, susţine un studiu de cartare a spaţiilor neîntrebuinţate din capitală, inclus în proiectul Bucureşti 2012.

Cercetarea a fost efectuată de o echipă de profesori şi studenţi de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", potrivit cărora există o mulţime de locuinţe de altădată, acum case fără viaţă, fabrici dezafectate şi terenuri virane de la periferie care au un adevărat potenţial şi care ar putea deveni centre culturale, informează un comunicat de presă.

Panourile cu cele 56 de spaţii abandonate care ar putea fi transformate în centre culturale sunt expuse la Hanul Gabroveni până la sfârşitul săptămânii.

Numărul total de asemenea spaţii identificate de cercetătorii se ridică la 400 şi stau sub semnul diversităţii: foste facilităţi sanitare şi de alimentaţie publică, din perioada comunistă, zone industriale, acum abandonate sau folosite parţial, care ar putea fi reamenajate în ideea de a funcţiona altfel.

"În raport cu spaţiile potenţiale sau pretabile de a fi utilizate pentru cultură, ponderea spaţiilor care deja sunt folosite este foarte mică. În total, sunt circa 50 de spaţii care sunt deja folosite, în raport cu cele 400 de spaţii pe care noi le-am găsit în primă fază", a explicat Andreea Popa, lector şi coordonator al studiului.

Timp de o lună şi jumătate, echipa Facultăţii de Urbanism a studiat clădirile din Bucureşti, pornind de la identificarea spaţiilor abandonate care au datele necesare pentru a fi transformate în spaţii culturale şi de agrement. Cercetătorii au acordat o atenţie deosebită acelor cartiere cu puţine spaţii culturale, dar au analizat şi edificiile întrebuinţate în prezent în sfera culturii.

În Bucureşti există deja mai multe spaţii care au fost regândite ca noduri culturale, unde se desfăşoară activităţi artistice, în general iniţiate de diverse asociaţii sau organizaţii neguvernamentale. În Dianei 4, Carol 53, Interfon 77 şi Artskul, de exemplu, predomină evenimentele muzicale, lansări de carte, spectacole de teatru, vernisaje, cursuri şi workshop-uri. Fostele fabrici şi hale găzduiesc mai ales concerte şi petreceri, iar jumătate din cinematografele de odinioară au devenit cluburi.

"Putem împreună să integrăm arta de tip neconvenţional într-un spaţiu care nu ar trebui să mai fie tipic. De asemenea, domeniul privat poate contribui la ceea ce înseamnă o Capitală culturală europeană", a declarat Cerasella Crăciun, conferenţiar şi prodecan al Facultăţii de Urbanism din cadrul UAUIM.

Ministerul Culturii a lansat în decembrie 2014 un apel adresat oraşelor din România care doresc să candideze la titlul de Capitală europeană a culturii pentru anul 2021. La acest titlu candidează, pe lângă Bucureşti, oraşele Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Arad, Sfântu Gheorghe, Oradea, Alba Iulia, Brăila şi Braşov.

Programul "Capitală culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg.