Norman Manea, omagiat alături de Mario Vargas Llosa la Târgul de Carte de la Guadalajara

Scriitorului Norman Manea i-a fost decernat sâmbătă, 26 noiembrie, în cadrul ceremoniei de inaugurare a Târgului Internaţional de Carte de la Guadalajara, Premiul FIL pentru Literatură în Limbi Romanice.

Este pentru prima dată când un scriitor de limba română este recompensat cu această distincţie, Norman Manea alăturându-se în felul acesta unor nume ale literaturii contemporane premiate în trecut de fundaţia organizatoare a târgului: Juan Goytisolo, António Lobo Antunes, Yves Bonnefoy, Claudio Magris ori Enrique Vila-Matas. 

„Pagina mea poartă cicatricea traumelor, dar şi trăinicia rezistenţei la ele.”

În discursul de acceptare a premiului, pe care l-a pronunţat în faţa unui public de peste 500 de persoane format din scriitori invitaţi – printre care se remarcă Mario Vargas Llosa, omagiat la cei 80 de ani –, reprezentanţi ai massmedia şi lumii editoriale latinoamericane, Norman Manea a făcut un elogiu Bucovinei şi personalităţilor sale culturale: George Enescu, Mihai Eminescu, Itzik Manger, Abraham Goldfaden, Gregor von Rezzori, Paul Celan ori Aaron Appelfeld. După ororile deportării în lagărul de concentrare de „pe celălalt mal al Stixului, numit Nistru, în apocalips”, scriitorul, revenit din primul exil, descoperă, la 9 ani, „vraja limbii de ficţiune” a povestirilor lui Ion Creangă şi îşi doreşte să fie „acceptat în familia făuritorilor de cărţi şi evadări livreşti”. 

Destinul m-a legitimat, până la urmă, ca scriitor al actualităţii, înţeleasă ca exil planetar, pe care l-am trăit, etapizat, în exilul fascist al copilăriei, apoi în exilul intern al dictaturii comuniste şi, în cele din urmă, în exilul global al pieţei libere, cu doctrina mercantilă de vânzare-cumpărare a orice, oriunde şi oricând. În scrisul meu s-au aliat experienţa biografică a excluderii şi oprimării, cu bucuria livrescă a literaturii, cu deosebire literatura central şi est-europeană, ca mărturie spirituală de prim rang a vulnerabilităţii, melancoliei şi ambiguităţilor existenţei. Pagina mea poartă cicatricea traumelor, dar şi trăinicia rezistenţei la ele.” În încheierea emoţionantului său discurs, aplaudat în picioare de toată asistenţa, Manea îşi exprimă speranţa că scrierile sale „readuc confruntarea dintre individualitate şi agresiunea Istoriei, credinţa în frumuseţea, binele şi adevărul creaţiei, simbioza stimulantă dintre Atena şi Ierusalim in gândirea europeană, moştenirea activă a literaturii central-europene, în edificarea modernităţii. 

Juriul premiului, prin vocea purtătorului său de cuvânt, criticul Mercedes Monmany, a subliniat nu doar arta naraţiunii lui Norman Manea, ci şi importanţa temei identităţii itinerante pe care acesta o abordează. Supravieţuitor a două catastrofe ale Istoriei secolului XX, Manea chestionează cu acuitate şi ironie tema exilului global, „evreul rătăcitor” nemaifiind un personaj singular al istoriei întrucât condiţia de exilat a devenit o caracteritisă generalizată a vremurilor pe care le trăim.

Norman Manea s-a stabilit în 1986 în Statele Unite, în prezent fiind profesor şi „writer in residence” la Bard College, în statul New York. A debutat în România în urmă cu 50 de ani, în revista literară de avangardă Povestea vorbii, iar până la plecarea din ţară publicase zece cărţi. Cele mai cunoscute scrieri ale sale, „Întoarcerea huliganului“, „Plicul negru“, „Fericirea obligatorie“, „Ceaiul lui Proust“, „Despre clovni: Dictatorul şi Artistul“, au fost publicate în România, la editura Polirom, şi traduse în nenumărate limbi străine. 

Acordarea acestui premiu lui Norman Manea în deschiderea celui mai relevant târg de carte de limbă spaniolă, care coincide şi cu prima participare românească cu stand naţional de la Guadalajara, pune literatura română în centrul atenţiei lumii editoriale şi a publicului din America Latină. 

Norman Manea va participa, în perioada 27-30 noiembrie, la o serie de alte evenimente literare alături de scriitorul şi istoricul mexican Enrique Krauze, de scriitoarea şi poeta Angelina Muñiz-Huberman, precum şi la întâlnire cu o mie de tineri cititori. 

Prima participare cu stand naţional la Târgul Internaţional de Carte de la Guadalajara este organizată de Institutul Cultural Român, prin reprezentanţa sa de la Madrid şi Centrul Naţional al Cărţii. Printre activităţile literare organizate la târg, amintim lansarea volumului de poeme „El Frio Intermediario“ de Dinu Flămând la editura Valparaiso din Mexic, în traducerea lui Omar Lara, participarea lu Dan Lungu la Festivalul Literelor Europene şi prezentarea publicului latino-american a traducerii romanului „Sînt o babă comunistă!,“ care s-a bucurat de succes de critică şi public în Spania, precum şi masa literară despre literatura română la care vor participa Norman Manea, Dinu Flămând şi Ioana Gruia, scriitoare română de limbă spaniolă. 

Târgul Internaţional de Carte de la Guadalajara este al doilea cel mai important din lume în ceea ce priveşte prezenţa editorială şi al doilea cel mai mare din lume ca număr de vizitatori, respectiv 800.000. Potrivit organizatorilor, la ediţia din acest an vor participa 650 de scriitori din 44 de ţări şi se estimează participarea a 2.000 de edituri, a peste 20.000 de profesionişti şi a aproape 2.400 de ziarişti acreditaţi.