Mons, oraşul în care a locuit Van Gogh şi a făcut închisoare Verlaine. Ce înseamnă o Capitală Culturală Europeană în 2015
0
În programul Capitalei Culturale din 2015 de la Mons, un oraş minier de provincie din Belgia, în care pictorul Van Gogh a locuit timp de doi ani şi poetul Verlaine a făcut închisoare, predomină instalaţiile digitale şi arta modernă tehnologizată.
Mons, un oraş minier din Belgia, e cunoscut mai mult pentru Festivalul de Filme de Dragoste, la care sunt invitaţi frecvent şi cineaşti români din noul val al cinematografiei. Oraşul e cunoscut şi pentru primarul Elio Di Rupo (64 de ani), de origine italiană, lider al Partidului Socialist, prim-ministru al Belgiei din 2011 până în 2014. Di Rupo, al doilea şef de guvern din lume care şi-a asumat public homosexualitatea, a devenit din 2000 şi primar al oraşului Mons, adunând în jurul său o puternică comunitate de italieni.
Gurile rele spun că Mons a devenit Capitala Europeană a Culturii în 2015 datorită intervenţiilor politice ale ambiţiosului său primar. Nu mai contează dacă e adevărat sau nu, cert este că oraşul a devenit un punct strategic pe harta culturală a lumii.
„Atenţia presei locale şi a corespondenţilor internaţionali pentru proiecte culturale este redusă, politicul şi economicul au întotdeauna prioritate“, spune Robert Adam, director al Institutului Cultural Român (ICR) Bruxelles.
El a subliniat că atenţia întregii lumi e centrată pe actualitate europeană. "Un aspect important al strategiei noastre este sprijinirea vocatiei europene a Republicii Moldova", a precizat Robert Adam.
Mons şi Plzen, capitale culturale în 2015
Când am păşit în Mons, nu aveam decât experienţa oraşului Sibiu în programele unei Capitală Culturale europene. Dacă la Sibiu, în 2007, a fost mult teatru, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru, cu montări fastuoase, gen „Faust“, în regia lui Silviu Purcărete, la Mons, anul acesta, predomină expoziţiile şi arta digitală.
În 2015, Mons îşi împarte titlul de Capitală Culturală Europeană cu Plzeñ, localitatea cu rezonanţe de hamei din Cehia. Pe parcursul anului, în cele două oraşe de pe bătrânul continent se desfăşoară festivaluri de muzică clasică, de jazz sau populară, festivaluri gourmet, de teatru, film, circ şi marionete.
Iniţiativa Capitalelor Culturale Europene datează din 1985, astfel că în 2015 se împlinesc 30 de ani de la primele manifestări de acest gen. Oraşul Plzeň – sau Pilsen – se află în vestul Cehiei, la 90 de km de capitala Praga. Cu 180.000 de locuitori, este celebru, printre altele, pentru berea fabricată aici de bavarezi în secolul al XIX-lea.
Mons, situat în vestul Belgiei, la 70 de kilometri de Bruxelles, are o istorie străveche, centrul vechi al oraşului, cu arhitectura impresionantă, gotică, fiind principala atracţie turistică.
În 2015, la Mons se desfăşoară zeci de expoziţii de artă, literatură, design sau modă şi festivaluri de teatru, muzică şi gastronomie.
În iulie, mulţi turişti au venit la Mons să vadă catedrala Beffrois (foto), din secolul al XVII-lea, unde au loc numeroase concerte. Monument UNESCO din 1999, turnul înalt de 87 de metri al Catedralei Beffrois impresionează şi prin cele 49 de clopote, fiind singurul turn din Belgia cu o arhitectură barocă.
Van Gogh şi Verlaine au locuit în Mons
Reper în programul cultural de la Mons din timpul verii e o mare expoziţie Vincent van Gogh (1853 - 1890), pictorul olandez care a avut o influenţă profundă asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile vii şi impactul emoţional. Artistul a suferit de boli mintale, care la vârsta de 37 de ani l-au dus la sinucidere. Van Gogh a locuit pentru o perioadă la Borinage, în Mons (foto jos), fiind predicator aici în anul 1880. Complet afectat de sărăcia din jur, la Mons l-a părăsit credinţa şi a început să picteze cu înverşunare.
Paul Verlaine (1844- 1896), unul dintre cei mai mari poeţi simbolişti ai lumii, a făcut închisoare la Mons între 1873 şi 1875. A dus o viaţă de boem, de „poet blestemat“, ce contrastează în planul creaţiei cu aspiraţia spre puritate şi candoare. Versurile sale, cu reminiscenţe parnasiene şi baudelairiene, au o viziune dramatică asupra lumii. Publicul participă la numeroase serate literare, lansări de cărţi cu opera lui Verlaine tradusă în mai multe limbi, învaţă ce înseamnă simbolistica franceză pe parcursul sejurului la Mons.
De asemenea, în programul cultural al Capitalei Europene sunt numeroase concerte cu muzica compozitorului Orlando di Lasso (1532-1594). Născut la Mons, a fost cântăreţ în corul de copii al catedralei Sf. Nicholas din localitate, iar amprenta stilului său este dată de polifonia liberă, utilizarea disonanţelor, folosirea corului dublu, verva, umorul, bonomia şi jocul de cuvinte. În programul Capitalei Culturale, se pot asculta lucrări religioase (mise sau liturghii, motete) şi laice (madrigalul, care ocupă un loc important în creaţia sa).
"Belgienii ştiu să se bucure de viaţă"
Caroline Kadziola, directoarea Fundaţiei Mons, spune că belgienii iubesc să-şi trăiască viaţa, iubesc să se simtă bine, iubesc gastronomia.
"Ne place să bem un pahar, să degustăm berea. Avem peste 400 de tipuri de bere. Belgienii ştiu să se bucure de viaţă. Oraşul Mons e mic, dar frumos. Din punct de vedere istoric, e mai ştiut de englezi, soldaţi englezi au murit la Mons în Primul Război Mondial în Bătălia de la Mons".
Despre istoricul Mons-ului, Caroline Kadziola afirmă că, odinioară, mulţi au venit să lucreze în mine, însă după anii 70 a intervenit o criză.
Despre Mons, o Capitală Culturală Digitală, povesteşte: "Google, Microsoft au investit aici, noile tehnologii luând o dezvoltare de mare amploare".
"Monsul excelează în IT cultural, în Mons se proiectează o avangardă culturală, dincolo de muzeele clasice. Totul e foarte modern. Construcţiile sunt out of the box, deloc tradiţionale", precizează Carmen Ducaru.
"Belgienii sunt interesaţi tot ce ţine de gastronomia românească şi de România ca o ţară a vinurilor, spune Carmen Ducaru, director adjunct al ICR Bruxelles.
Antonio Robert Nyerjak (foto), aflat de şapte ani în Belgia, după ce a lucrat în alte şapte ţări, este foarte respectat în comunitatea din Mons, conducând o firmă de construcţie. Maramureşean din Cavnic, iubeşte locurile natale şi, inimos, ajută cu tot ce poate pe românii care poposesc în Belgia.
"M-am impus aici datorită seriozităţii mele şi a echipei mele. Am făcut lucurări mai ieftine şi mai calitative decât concurenţa mea", povesteşte Antonio Robert Nyerjak.
Soţia sa, învăţătoare, găteşte după reţetele de acasă, deşi apreciază bucătăria belgiană. Belgienii prăjesc cartofii de două ori, după o reţetă specială, şi gauffrele lor sunt excelente, spune el.
Îşi aminteşte cu nostalgie de Cavnic din Maramureş şi visează să se întoarcă acasă. "Fiica a rămas în România, la Cluj, fiul nostru s-a adaptat aici, în Belgia, nu s-ar mai întoarce niciodată în România”, povesteşte domnul Antonio, care a şi a organizat o masă cu invitaţi din Mons în weekendului cultural românesc. Toată lumea îmi spune că Antonio Robert Nyerjak a dat o mână de ajutor esenţială autorităţilor române, facilitând legătura acestora cu cele din Mons, pentru a se putea organiza acest weekend cultural românesc în Capitala Culturală Europeană 2015 .
În adierea voalurilor albastre
Maison Folie, un loc experimental cunoscut în oraşul Mons, a devenit o scenă românească în perioada weekendului cultural românesc. Locul s-a metamorfozat pe durata sezonului estival, în perioada 10-12 iulie, într-o curte interioară îmbrăcată în voaluri albastre. Un loc de joacă pentru copii pictat în acelaşi nisip turcoaz. Scenografia curţii fostei şcoli imaginată de artista belgiancă Anne Desclée a fost animată timp de trei zile de artişti români moderni şi nonconformişti.
Pe un ecran imens, serile, s-au proiectat spectacole 3D şi filmul „Selfie“, regizat de Cristina Iacob.
Romanian Jazz Collective şi Trio Dor au reinterpretat diversitatea muzicii tradiţionale româneşti şi creaţiile contemporane pe scena Arbalestriers din Mons, în serile de 10 şi 11 iulie. Artiştii români au fost în competiţie cu vedete ale muzicii belgiene, numeroase concerte desfăşurându-se în această perioadă în cadrul festivalului Au Carré, între care şi celebrul Arno.
Romanian Jazz Collective, un grup cu componenţă variabilă (la Mons - Cătălin Milea, saxofon; Arthur Balogh, contrabas şi Alex Dan Mitrofan, chitară) este un proiect iniţiat de Cătălin Milea care a reinterepretat compoziţii emblematice ale jazzului românesc, de la Johnny Răducanu, Richard Oschanitsky, Marius Popp, Dan Mândrilă la Jancy Kőrössy.
"În proiectul Romanian Jazz Colective (foto) se cântă doar piese de jazz compuse de români. În orice artă limbajul se schimbă în decursul anilor. Jazzul este mai exclusivist, e vorba de alt tip de structură muzicală, de melodie. Eu sunt un pic mai minimalist. Compun şi eu muzică de jazz. Mă inspiră foarte mult în compoziţia mea imaginile, ideile, natura, forma de relief", spune Arthur Balogh.
Arthur a plecat de câţiva ani din România, a urmat facultatea de muzică din Nurenberg. "Mi-am dorit să pot să mă exprim prin muzica clasică. Nu am reuşit să mă exprim prin muzica clasică cât am stat în România. După doi de ani de lucru la facultate în străinătate, am simţit că pot să mă exprim. Nu am avut probleme de integrare în străinătate, dacă eşti bun şi profesionist în ceea ce faci, pe străini nu-i mai interesează naţionalitatea ta", povesteşte el. "Familia mea e în Stuttgart acum, am casa şi familia mea acolo, nu am cum să mă mai păcălesc. Casa mea e unde e familia mea", afirmă artistul care vizitează România destul de des.
Cătălin Milea activează şi în România şi în Olanda. "Lucrurile nu merg cum trebuie, tinerii muzicieni de jazz nu reuşesc să răzbată pe piaţa muzicală. Artiştii români nu erau integraţi în trendul european, la toate evenimentele din domeniu prezenţa lor era foarte mică. A fost motivul pentru care am format Romanian Jazz Colective. Trupa îşi schimbă componenţa în funcţie de locurile unde cântăm în străinătate. Contează foarte mult disponibilitatea muzicianului, afinităţile, stilul fiecăruia. Alerg repertoriul şi în funcţie de aceste lucruri, oricum alegem piese tradiţionale. Am adunat suficient de mult material, să scoatem un disc", spune Cătălin Milea.
Generaţiile de astăzi cunosc foarte puţin din ceea ce au făcut generaţiile de acum 20 de ani, de aceea ne întoarcem la muzica jazz cântată de Johnny Răducanu, Richard Oschanitsky, Marius Popp, Dan Mândrilă la Jancy Kőrössy, pe care o readaptăm, afirmă Cătălin Milea.
Cătălin Milea are ca instrument de bază saxofonul, dar cântă şi la trompetă de buzunar şi la caval. "Eu sunt muzician de la început până la sfârşit", spune artistul care trăieşte numai din muzica sa, având ore şi la Conservatorul din Bucureşti.
Formaţia camerală Trio Dor - compusă din Ioana Mihai (pian), belgianca Laeticia Cellura (vioară) şi Ovidiu Alupei a avut un program susţinut în două etape. Pornind de la doina românească, cei trei artişti au prezentat publicului ragtime-ul american şi tangoul argentinian.
Ne e dor de casă, de e dor de Botoşani, ne e dor de Iaşi-ul unde am făcut facultatea, spune pianista Ioana Mihai (foto centru), care şi-a deschis o şcoală de muzică în Belgia.
Ovidiu Alupei (foto dreapta) este venit doar de doi ani în Blegia, însă doreşte să rămână aici.
În a doua zi a weekendului cultural a avut loc o degustăre de vinuri româneşti, susţinută de Marinela Vasilica Ardelean, enogastronom şi de somelierul belgian Jiri Peijffers. Marinela Vasilica Ardelean (foto), autoarea cărţii „50 de vinuri româneşti întâlnesc 50 de preparate culinare italiene“, a prezentat cinci vinuri româneşti albe şi roşii, printre care la loc de cinste au stat sortimente de fetească şi riesling.
Programul a cuprins un brunch muzical românesc, gastronomia naţională fiind reinterpretată de şeful belgian Benoît Neusy, deţinător al unei stele Michelin.
Belgienieii au degustat delicii româneşti tradiţionale: sarmale, tochitură, mămăliguţă, ciorbă de fasole. După o documentare serioasă despre bucătăria românească şi o consultare asiduă a reţetelor bunicii, Benoît Neusy şef bucătar şi deţinător al unei stele Michelin pentru restaurantul „Imperatif, situat într-o mică comună din Valonia, a propus gusturi noi, rafinate, pe placul papilelor gustative ale belgienilor din Mons. Deşi nu a fost niciodată în România, a gătit potrivit reţetelor: a aranjat compoziţia de sarmale româneşti în pălăriile unor ciuperci imense şi i-a invitat pe consumatori la chec şi la clătite româneşti.
În curte, a avut loc un atelier demonstrativ al artistului vizual timişorean Doru Dumitrescu (38 de ani) despre bijuteriile din lemn.
„Am pregătit o colecţie de sculpturi purtabile – câteva dintre ele direct inspirate de circumstanţele care au dus la prezenţa mea acolo“, a spus Doru Dumitrescu.
„O altă surpriză este aducerea în cadrul evenimentului a unor leagăne speciale denumite UŢA pe care le-am pregătit împreună cu arhitecta Diana Giurea“, a adăugat artistul (foto). Doru Dumitrescu face bijuterii de lemn, instalaţii, sculpturi, experimentând şi inovând arta lemnului. „Totul e energie, mă transpun cu totul când muncesc, mă interesează simbolistica materialelor cu care lucrez“, a subliniat artistul. Doru Dumitrescu a susţinut şi un atelier demonstrativ în cadrul căruia a construit o piesă de lemn inspirată de plaja din curtea de la Maison Folie.
Escapada belgienilor din Mons în arta culinară românească va culmina la brunch-ul musical organizat duminică 12 iulie, în acordurile pianistului de origine română Quentin Val (foto jos). Artistul s-a remarcat ca interpret şi compozitor prin numeroase recitaluri susţinute în Europa, Statele Unite şi Japonia.
Doresc mult să vin să cânt în România. Am un mare număr de fani care mă aşteaptă, a spus Quentin Val.
„Toţi suntem imigranţi într-un fel sau altul“
Textul Irinei Copuzaru a fost acompaniat de improvizaţia chitaristul de jazz Andrei Roşulescu. Trei artişti cu viziuni diferite la prima vedere s-au completat într-un concept suprarealist, o avangardă improvizată pe texte recitate cu muzică. Eu Space Invaders este spectacol vizual interactiv, de 19 minute, bazat pe Kinect (un dispozitiv periferic, care le permite utilizatorilor să se folosească de consola Xbox 360 fără ajutorul unui controller fizic, ci doar folosind gesturi ale corpului şi comenzi vocale),cu muzica lui Andrei Roşulescu la chitară şi cu Iarina Copuzaru recitând live un text.
„Un joc în care jucătorul (n.r. – artistul) stă pe o insulă şi invadatorii – bărcile cu imigranţi (aplicaţia descarcă în timp real imaginile cu bărcile de imigranţi de pe google) vin în cârduri. Jucătorul trebuie să aleagă dacă salvează bărcile sau nu. Bărcile care se scufundă scad creditul UE“, spune artistul István Szakáts, care se ocupă de proiectul Capitalei Culturale din 2021 pentru oraşul Cluj-Napoca.
Robert Adam: "Susţinem dialogul intercultural"
Evenimentele de la Mons, din weekendul cultural românescu, au fost incluse în programarea culturală organizată de fundaţia Mons 2015, Institutul Cultural Român Bruxelles şi Bistrot Folie.
"Dialogul intercultural îmbogăţeşte şi aduce o valoare adăugată în economie. Rolul industriei creative este bine recunoscut aici. Belgienii s-au axat pe dezvoltarea capitalului uman, s-a pus un accent mare pe educaţie, pe deschiderea spre alte culturi", a spus Robert Adam (foto), care e şi preşedinte al reţelei EUNIC (European Union National Institutes for Culture).
EUNIC este un parteneriat european al institutelor naţionale de cultură care investesc în proiecte culturale transnaţionale, beneficiind totodată de un anumit grad de autonomie faţă de guvernele statelor pe care le reprezintă. În prezent, în cadrul EUNIC se regăsesc 34 membri din 28 de tari (toate cele din UE) si 95 de clustere în lume.
"ICR a pus literatura română pe hartă, prin programul de traduceri dezvoltat în străinătate", a completat directorul ICR Bruxelles.
Benelux este o uniune economică în Europa de Vest, compusă din trei monarhii vecine: Belgia, Nederland (Ţările de Jos) şi Luxemburg. Numele este format din începutul numelui fiecărei ţări componente şi a fost creat iniţial pentru Uniunea Vămilor Benelux, însă este folosit în prezent într-un mod ceva mai generic.
Fondarea Beneluxului a contribuit la fondarea Uniunii Europene, prin crearea iniţială a unor organizaţii premergătoare acesteia, CECO în 1951 şi CE în 1957. Toate cele trei ţări Benelux au fost membre fondatoare a acestor organizaţii, împreună cu Germania, Franţa şi Italia.
Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată în jumătatea de nord a ţării, are 58% din populaţie iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populaţie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu regiunea valonă şi are 10% din populaţie. O mică comunitate germanofonă există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică şi conflictele politice şi culturale asociate acesteia sunt reflectate în istoria politică şi în sistemul complex de guvernare.
Se încarcă comentariile...
