Între Orient şi Occident

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cele două expoziţii de la Muzeul Ţăranului Român pun în valoare fondul arhaic al culturii noastre, dar şi permanenta atracţie a Apusului. Muzeul de la Şosea îşi face datoria de a recupera memoria culturală autohtonă – atât a propriei instituţii, cât şi a societăţii româneşti – prin cele două expoziţii care mai sunt deschise în sălile sale până la sfârşitul acestei săptămâni.

Este vorba despre „arhi-VE/RO. Între Orient şi Occident. Arhiva de imagine Alexandru Tzigara-Samurcaş", aflată în Sala „Irina Nicolau" - care readuce în atenţie şi figura fondatorului primei „variante" a acestei instituţii muzeale fundamentale -, şi despre expoziţia de fotografie „Biserici cu pictură murală exterioară din Oltenia", deschisă în Sala Foaier şi organizată împreună cu Institutul de Memorie Culturala - CIMEC.

Expoziţia arhivei Tzigara-Samurcaş a fost realizată în urma iniţiativei Departamentului de Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu" şi este rezultatul unei colaborări cu ICR Veneţia. Expoziţia a fost coordonată de prof. dr. arh. Anca Brătuleanu şi conf. dr. arh. Sergiu Nistor şi a fost realizată pentru a fi expusă în cadrul Institutului Cultural Român din Veneţia în perioada 3 - 21 noiembrie 2010.

Sublimare a experienţei modernizării

Conceptul expoziţiei aparţine cercetătorilor Petru Mortu, Toader Popescu şi Irina Calotă şi a uzat de calităţile clişeelor de a reprezenta, în acelaşi timp, imagini cu o compoziţie proprie şi subiecte alese în funcţie de criteriile autorului. Au fost alese 20 de cupluri de imagini - una cu subiecte din România şi cealaltă cu imagini din Italia.

„Oglindirea fragmentelor de arhivă unele în altele, precum şi pendularea între imagini care pot fi, în funcţie de grila de citire adoptată de privitor, apropiate sau îndepărtate la extrem reprezintă, pe lângă un interesant exerciţiu vizual, şi o sublimare a experienţei modernizării româneşti, fenomen de care Samurcaş nu a fost deloc străin", spun realizatorii expoziţiei.

„Reflexia care se stabileşte în sticla diapozitivelor între lumea orientală şi cea occidentală este, în acelaşi timp, un dat al arhivei originale şi o construcţie fără teză, care privilegiază deopotrivă valoarea diapozitivelor ca mărturii, ca obiecte, subiecte, sau doar imagini". Alăturările de imagini - de multe ori surprinzătoare - dau seama despre permanenta tensiune Orient / Occident care caracterizează spiritualitatea românească în modernitate.

În afară de cele 20 de perechi de imagini, expoziţia conţine şi o instalaţie compusă din aproximativ 80 de diapozitive, menite să prezinte publicului suportul fizic pe care aceste imagini au fost păstrate de-a lungul a peste 100 de ani de existenţă.

Istoria arhivei este în sine una spectaculoasă şi relevantă. Aflată în posesia Departamentului de Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu", arhiva a fost transferată de la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu", probabil de către profesorul Grigore Ionescu, după moartea autorului lor.

Diapozitivele din arhivă serveau ca material didactic pentru cursurile de estetică şi istoria artei pe care Samurcaş le ţinea la Şcoala de Arte Frumoase, începând cu februarie 1899. O altă parte a acestei arhive a rămas în custodia actualei Universităţi Naţionale de Arte şi a fost donată, după anul 2000, Muzeului Ţăranului Român.

Colecţia a fost realizată de-a lungul mai multor decenii, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. „Cel mai probabil avem de-a face cu o arhivă cu autori multipli - nu toate imaginile au fost realizate de Samurcaş. Preocupările ştiinţifice principale ale autorului sunt vizibile în alegerea şi perspectiva asupra obiectelor, peisajelor şi persoanelor fotografiate, fapt ce nu indică, neapărat, doar calitatea sa de autor, ci şi, posibil, opţiunea sa privitoare la achiziţionarea diapozitivelor", explică cercetătorii.

Arhiva de imagine aflată în custodia Universităţii de Arhitectură conţine 2.383 de diapozitive pe sticlă. Subiectele acestora prezintă obiecte de arhitectură, planuri şi hărţi, obiecte de artă - sculptură, pictură, gravură, desen, artă populară - şi peisaje în proporţii diferite. Majoritatea diapozitivelor au ca subiect obiecte arhitecturale (aproximativ 75% din totalul imaginilor), dintre care în jur de 90% sunt din Europa. Dintre acestea din urmă, peste jumătate prezintă subiecte din România.

Religios şi laic

image

Tematica celei de-a doua expoziţii a fost determinată de faptul că pictura murală exterioară a bisericilor din Oltenia (sec. XVIII-XIX) reprezintă un fenomen artistic unic în arta postbizantină târzie, numărul redus de astfel de lăcaşuri de cult conservate transformându-le în adevărate repere arhitectonico-iconografice.

Materialele prezentate în cadrul acestei expoziţii au fost realizate graţie finanţării programului Cantemir de către Institutul Cultural Român şi au fost prezentate într-o expoziţie multimedia la Terni, Italia, iar în anul 2011 aceasta va fi itinerată. Expoziţia va ajunge în Oltenia la Muzeul Judeţean Vâlcea între 15 aprilie şi 15 mai şi la Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu" din Târgu-Jiu între 17 martie şi 12 aprilie.

„În cadrul expoziţiei vor fi prezentate bisericile reprezentative cu pictură murală exterioară (monumente istorice, din secolele XVIII-XIX), situate în zona subcarpatică a Olteniei. Numărul redus de astfel de locaşuri de cult, care au şi o stare bună de conservare, le transformă în adevărate repere arhitectural-iconografice.

O particularitate faţă de pictura murală exterioară mult mai cunoscută, din Moldova secolelor XV-XVII, este îmbinarea elementului religios cu reprezentări laice, cu semnificaţii morale, redate într-un mod accesibil", spune coordonatorul Aurelia Duţu. Expoziţia prezintă, totodată, prin intermediul imaginilor, o serie de repere culturale şi aspecte din viaţa cotidiană din Oltenia.

Alexandru Tzigara-Samurcaş

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din München, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu.

Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în
Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

La 1 octombrie 1906, Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de Artă Naţională „Carol I". Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr. 3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească". La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Situaţia se deteriorează după al Doilea Război Mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Info

„arhi-VE/RO. Între Orient şi Occident. Arhiva de imagine Alexandru Tzigara-Samurcaş" şi „Biserici cu pictură murală exterioară din Oltenia" (expoziţie de fotografie)
Unde: Muzeul Ţăranului Român (Şos. Kiseleff nr. 3), sălile „Irina Nicolau" şi Foaier
Când: până la 30 ianuarie, marţi-duminică, între orele 9.00 şi 17.00

Cultură

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite