FRAGMENT „Agentul nostru Victor”, de Stejărel Olaru.Pacepa: „Ilustrează perfect naivitatea din acei ani a spionajului politic al Securităţii în Occident”

Volumul „Agentul nostru Victor”, de Stejărel Olaru, reprezintă o incursiune în biografia lui Silviu Crăciunaş, alias agentul Victor, considerat o legendă a rezistenţei anticomuniste, unul dintre cei mai versatili colaboratoi externi ai Securităţii. „Adevărul” prezintă, în avanpremieră, fragmente din volumul semnat de  Olaru, apărut la editura Polirom.

Silviu Crăciunaş, alias agentul Victor, considerat o legendă a rezistenţei anticomuniste, a fost unul dintre cei mai versatili colaboratori externi ai Securităţii. Însă, în ciuda talentului şi a disponibilităţii lui de a colabora, ofiţerii de informaţii de la Bucureşti au ratat prilejul de a-l transforma într-un agent dublu cu adevărat valoros.

Stejărel Olaru face o incursiune în biografia acestui mare spion aspirant, o bună ocazie pentru a parcurge o perioadă semnificativă din istoria serviciilor de informaţii româneşti, dar şi pentru a cunoaşte o parte a exilului românesc în Occident. 

Volumul urmăreşte jocul agentului cu diferite versiuni ale realităţii, aşa cum apar în biografia sa, în dosarele Securităţii şi în relaţia cu alte persoane – îndeosebi cu protectorul său, Ion Raţiu –, evidenţiind totodată slăbiciunile şi chiar incompetenţa Securităţii.

Cartea lui Stejărel Olaru, temeinic documentată, ilustrează perfect naivitatea din acei ani a spionajului politic al Securităţii în Occident.” (General Lt. (r) Ion Mihai Pacepa)

„Autoritate în domeniul istoriei serviciilor de informaţii româneşti, Stejărel Olaru ne prezintă teribila poveste a vieţii şi activităţii unui agent secret.” (Ruta Sepetys, autoarea volumului Salt to the Sea)

„Cartea arată adevărata faţă a unui om a cărui minte a plăsmuit atîtea minciuni, planuri şi scenarii, încît s-a pierdut cu totul în ele şi însăşi viaţa sa, aşa cum cu o inegalabilă acribie şi precisă măiestrie o înfăţişează astăzi cititorilor Stejărel Olaru, a devenit o imensă minciună, pe care a încercat să o susţină până dincolo de moarte.” (Marius Oprea)

-FRAGMENT-

„La începutul anilor 1970 Silviu Crăciunaş colabora cu Securitatea mai mult din inerţie. În realitate, agentul îşi căuta propriul turn de fildeş. Voia să-şi finalizeze opera vieţii, căci în mintea şi sufletul său ardeau înăbuşit mari idei filosofice şi spirituale. Prin urmare, a simţit nevoia să se izoleze de prieteni, de realitatea înconjurătoare, şi să scrie. Situaţia lui financiară devenise excelentă, de la an la an câştiga tot mai mulţi bani şi acumulase astfel o adevărată avere. Nu mai dorea decât linişte, iar viaţa să-i mai ofere doar zece ani de trăit, căci atât considera că are nevoie pentru a-şi realiza opera magna.

Părăsit de Securitate, în 1974 luase deja decizia să-şi lichideze toate afacerile, ceea ce a şi făcut pe parcursul următorilor ani. În februarie 1977, după ce şi-a vândut toate proprietăţile şi a depozitat banii în bănci, a plecat în Spania, ţară în care atât el, cât şi Sanda, se simţeau bine. [...] Deşi pretindea că nu doreşte să-şi facă noi prieteni şi că vrea să trăiască izolat, a avut grijă să aibă la el mai multe exemplare ale autobiografiei sale, ediţia în limba spaniolă, Pasos perdidos, pe care le oferea uneori localnicilor, devenind astfel cunoscut printre ei ca autorul care se mutase în Andaluzia pentru a scrie un nou bestseller.

A acceptat chiar să ofere un interviu, găzduindu-l între 22 şi 26 august 1981 pe scriitorul Traian Filip în casa pe care o închiriase. Filip a povestit despre întâlnirea cu Silviu Crăciunaş în cartea Corăbii dincolo de orizont, publicată în 1985 la Roma de editura Nagard, volum în care a adunat interviuri cu membrii exilului românesc consideraţi a fi elita intelectuală, precum Vintilă Horia sau George Uscătescu. A intitulat capitolul referitor la Crăciunaş Legile universului. Filip l-a descris ca fiind în plină putere creatoare, chiar dacă se deplasa „cu paşi anevoioşi şi puţin aplecat de spate”. Avea o figură „prelungă, severă, trăsăturile aspre erau în contrast cu vocea blândă [...]. Acum Silviu arată ca un lord, a căpătat aer englezesc, vorbeşte aproape şoptit, dar e afectuos şi toate gesturile lui ceremonioase nu pun distanţă în comunicare”. Sanda, pe de altă parte, i-a părut a fi „o femeie interiorizată, cu o imaginaţie demnă de Saint Exupery”. Cu acel aer de lord, bătrânul agent al Securităţii i-a descris lui Filip impresionanta sa preocupare intelectuală: „problema legilor care guvernează universul şi, implicit, omenirea şi fiinţa umană”. Teoriile sale despre univers, societate şi fiinţa umană nu erau noi. Subiectul îl preocupa de mai multe decenii, şi era convins că între timp se ridicase la un nivel înalt de cunoaştere a lumii. Cum a ajuns Crăciunaş să fie absorbit de un subiect atât de profund? Supus unui regim de nesuportat după arestarea sa din septembrie 1950, agentul a cunoscut metodele brutale de anchetă ale Securităţii. În timpul detenţiei, a căzut adesea în stări de inconştienţă provocate de tortură, în timpul cărora a avut  viziuni sau halucinaţii.” (Copyright:Editura Polirom)

Stejărel Olaru (foto: dreapta) este istoric şi politolog. Expert în istoria serviciilor de informaţii şi analist politic, între 2006 şi 2008 a fost consilier de stat pe probleme de securitate naţională la Cancelaria Prim-ministrului şi reprezentant al guvernului în Comunitatea Naţională de Informaţii. A fost director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (2006-2010) şi secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (2013-2014), în prezent fiind lector universitar.

A publicat Securiştii partidului. Serviciul de cadre al P.C.R. ca poliţie politică (în colab., Polirom, 2002), Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Braşov (în colab., Polirom, 2003; ed. a II-a, Polirom, 2017), Cei cinci care au speriat Estul. Atacul asupra legaţiei RPR de la Berna (februarie 1955) (Polirom, 2003), Vademekum Contemporary History Romania. A Guide through Archives, Research Institutions, Libraries, Societies, Museums and Memorial Places (în colab., Romanian Institute for Recent History, 2004), Stasi şi Securitatea (în colab., Humanitas, 2005) şi Rîmaru – Butcher of Bucharest (în colab., Profusion Book Publishing House, 2012). Este editorul Memoriilor lui Ion Raţiu.