Ceramica pictata de Cucuteni - 1.000 lei bucata!

Patrimoniul muzeal romanesc nu a mai fost evaluat de o jumatate de secol

In muzeele din Romania, daca s-ar produce un jaf sau operele din patrimoniul lor ar fi, Doamne fereste, distruse de un cutremur ori de vreun incendiu, nimeni nu ar fi in masura sa calculeze cu adevarat pagubele, intrucat cele mai multe piese de tezaur au preturi pe care nu le putem considera nici macar simbolice, unele fiind asa de mici, incat cu sumele respective nu se poate cumpara nici o cutie de chibrituri. Sunt preturi inghetate de multe decenii. Vina nu apartine nici muzeografilor, nici expertilor in patrimoniu, ci Ministerului Culturii, care, asa cum declara Lacramioara Stratulat, directoarea Complexului muzeal "Iulian Antonescu", din Bacau, "nu a pus la dispozitia institutiilor de profil norme de evaluare a bunurilor de patrimoniu", fapt denuntat si de conducerea celui mai mare complex muzeal din Moldova, cel de la Iasi. Exista Legea 182/2000 privind patrimoniul. Exista Legea 311, a muzeelor, care prevede obligatia asigurarii patrimoniului, asigurare ce presupune reevaluarea. Uniunea Europeana ne obliga sa ne aliniem la normele internationale, prin Directiva 93. Ca urmare a acestei directive, in martie 2003 a fost data o ordonanta de guvern privind evaluarea patrimoniului, ale carei norme de aplicare trebuia sa apara in Monitorul Oficial in termen de 90 de zile. A trecut un an si normele nu au aparut. Una dintre consecintele acestei situatii e aceea ca orice incercare de asigurare a colectiilor este zadarnica. Specialistii sustin ca, practic, nici un muzeu din Romania nu poate fi asigurat, iar evaluarea pieselor de tezaur este aproape imposibila, intrucat lipsesc in primul rand criteriile unice pentru a desfasura o asemenea actiune. In prezent, in fondul muzeelor sunt numeroase piese, inclusiv tablouri ale unor mari pictori romani si straini, reprezentand scoli si curente artistice celebre din diverse epoci, care figureaza in scripte cu sume derizorii: in cel mai bun caz, zeci sau sute de mii de lei. Cateva exemple de la Muzeul de Arta din cadrul Complexului National "Moldova", din Iasi. Lucrarea lui Carravagio "Cezar primind capul lui Pompei", donatie a boierului Scarlat Varnav, facuta in anul 1860 Pinacotecii iesene, prima pinacoteca din Romania, are pretul de 500.000 de lei, iar "Fecioara in extaz" de Murillo, aceeasi donatie, de 75.000 de lei. "Ursareasa din Boldur" de Nicolae Grigorescu, o capodopera, achizitionata in 1950, figureaza cu suma de 100.000 de lei, iar "Portretul unui tanar" de Corneliu Baba, achizitionat in 1956, a ramas la incredibila suma de 3.500 de lei, adica nici macar cat un ziar. La Muzeul Stiintei si Tehnicii din Iasi, unic in Romania, cele mai pretioase piese se afla la Sectia de inregistrare si redare a sunetului. In registrele muzeului, un symphonion Eroica, de pilda, achizitionat in 1968, are pretul de 4.500 de lei, nici cat o paine. Sefa muzeului amintit ne-a informat ca, in prezent, la casele de licitatie din strainatate, o asemenea piesa costa intre 70-80.000 de dolari. Un orchestron Phonolist Violina, construit in Germania in 1918 de celebra firma Hupfeld, a ramas la pretul cu care a fost achizitionat in anii '60, adica 8.000 de lei. La casele de licitatie, valoarea orchestronului se ridica la peste 80.000 de euro. Si mai anacronica este situatia de la Muzeul de Istorie al Complexului "Moldova", din Iasi. Un vas antropomorf de Cucuteni (dintre cele doar 10, cate se cunosc in toata aria celebrei culturi cu acest nume) "valoreaza" 1.000 de lei, iar altarul de la Trusesti, intrat in muzeu in 1968, vechi de 6.000 de ani, unul dintre cele doar doua apartinand culturii Cucuteni, are inscrisa in dreptul sau suma de 10.000 de lei. Unele obiecte de ceramica pictata, achizitionate cu decenii in urma, au pretul de 200 de lei, iar altele mai marunte chiar de 10 lei. Muzeul de Istorie din Bacau detine peste 50.000 de exponate, nu putine cu valoare de unicat. Singurele dintre acestea care au fost reevaluate prin stradania a doi experti, cati are complexul muzeal bacauan, sunt monedele. In absenta normelor unice, ne-a spus d-na Adriana Ioniuc, director adjunct al Complexului Muzeal "Moldova", din Iasi, muzeografii si expertii evalueaza ceea ce se achizitioneaza in prezent studiind cataloagele internationale si informatiile de pe Internet privind cursurile de la casele de licitatie din strainatate. In acest timp, la Ministerul Culturii si Cultelor, functionarii invart hartii si fac conferinte de presa triumfaliste, de-ai zice ca nimic nu misca in institutiile de arta si cultura, deci si in muzee, fara veghea si grija lor. In fapt, nimeni, in afara de presa, nu-i intreaba cu ce se ocupa si de ce intarzie nepermis elaborarea unor norme care privesc patrimoniul national. Asa cum nu-i intreaba nici pe cei ce ard gazul pe banii contribuabilului pe la directiile de cultura din teritoriu, atat de pompos intitulate.