A murit Geta Brătescu

0
0

Artista Geta Brătescu, supranumită "marea doamnă a artei conceptuale" din România, a murit, la vârsta de 92 de ani. Geta Brătescu a fost o reprezentantă importantă a avangardei postbelice, a cărei contribuţie artistică pluridisciplinară a fost rezultatul studiilor în literatură şi filosofie, urmate în paralel cu cele de artă.


Scriitoare, ilustratoarea printre altele a traducerii lui „Faust” semnate de Ştefan Augustin Doinaş, director artistic al revistei „Secolul 20/Secolul 21“, Geta Brătescu a fost distinsă în 2008 cu titlul de „Doctor Honoris Causa“ al Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti pentru contribuţia sa la dezvoltarea artei contemporane româneşti.

Artista a reprezentat România la Bienala de artă de la Veneţia cu expoziţia "Apariţii" curatoriată de Magda Radu. Printre proiectele sale recente s-au numărat expoziţiile de la Berkeley Art Museum and Pacific Film Archive (SUA), precum şi expoziţia personală de la Tate Liverpool (2015). În 2016, Hamburger Kunsthalle i-a dedicat o amplă retrospectivă, iar Camden Arts Center din Londra a organizat o expoziţie personală, curatoriată de Jenni Lomax. Presa internaţională i-a acordat spaţii ample după alegerea sa ca reprezentant al României la Bienala de la Veneţia si succesul expoziţiei de la Londra.

Geta bratescu decorata

Prima expoziţie personală a unei femei la Pavilionul României

În 2017, Geta Brătescu devenea prima artistă căreia, la 91 de ani, i s-a dedicat o expoziţie personală în cei 100 de ani în care România a participat la Bienala de Artă de la Veneţia, cel mai improtant eveniment din lume în materie de arte contemporane.

Expoziţia sa, „Apariţii”, curatoriată de Magda Radu, a fost printre principalele atracţii ale Bienalei. Marile publicaţii i-au admirat opera vorbind despre „picturile, desenele şi fotografiile extraordinare, intens de personale ale nonagenarei Geta Brătescu din România”, (Telegraph), sau despre expoziţii „care fac o impresie de durată...cum ar fi cea a minunatei artiste românce” (New York Times).

Lucrări de-ale Getei Brătescu mai fuseseră expuse în Pavilionul României de la Bienala de artă de la Veneţia, în 1960, în cadrul unei expoziţii colective, de grafică, organizată de suprarealistul Jules Perahim, după cum scria criticul de artă Daria Ghiu, într-un material pentru Scena9. 

57 de ani mai târziu, la 91 de ani, Geta Brătescu avea expoziţie personală la Bienala de la Veneţia, prima expoziţie personală a unei femei la pavilionul României. 

Conform lui Ghiu, curatoarea ales titlul de „Apariţii” pentru expoziţie  din mai multe motive, printre care faptul că era deja „titlul unei serii de lucrări realizate de artistă parţial cu ochii închişi; este o posibilă definiţie a practicii artistice a Getei Brătescu; ţine de importanţa pe care artista o acordă „spiritului” lucrării, nu tehnicii (obiectul artistic ca dans al minţii); e libertatea absolută, dincolo de constrângeri sociale şi politice; e şi epifanie, aşa cum declară aceeaşi Magda Radu - transfigurarea obiectului simplu în element plastic”. 

Geta Brătescu s-a născut în 1926 la Ploieşti, a studiat la Bucureşti, la Belle Arte, cât şi la Litere. I-a avut ca profesori pe Camil Ressu, dar şi pe George Călinescu ori Tudor Vianu. 

Studioul, un sanctuar

Pentru Brătescu, studioul era un sanctuar, iar prin acest spaţiul artista se definea pe ea îşi, după cum scria Muzeul de Artă Modernă New York(MoMA)

„Oricând încerc să fac speculaţii filosofice, experimentez stânjenirea, tresărirea amatorului. Mă salvez repetându-mi că tot ce spun originează în studioul meu , studioul artistului”. 

Într-un interviu acordat „Dilema Veche”, în 2017, artista explica importanţa atelierului său la care ajunsese mai întâi cu ajtorul tatălui său, iar mai apoi cu cel al soţului său, Mihai.

Atelierul a devenit spaţiu sfînt, între ghilimele, în momentul în care tatăl meu mi-a creat în casă un loc de lucru şi apoi, cînd m-am căsătorit, soţul meu. Soţului meu, Mihai, îi datorez cel mai mare dar al spaţiului”.

Geta Brătescu a obţinut recunoaşterea internaţională abia în ultimii ani, după participarea la evenimente artistice majore - Bienala de la Istanbul (2011), Trienala de la Paris (2012), şi Bienala de la Veneţia (2013) - şi achiziţionarea operelor sale de către muzee şi galerii importante precum: MoMA (New York), Centre Georges Pompidou (Paris), Tate Modern (Londra), Hammer Museum (Los Angeles), San Francisco Museum of Modern Art sau Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Bucureşti).

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în luna septembrie 2017, decretul de decorare a artistei Georgeta Brătescu cu Ordinul Naţional „Steaua României” . Geta Brătescu a primit, în atelierul său de lucru, această distincţie pe 10 ianuarie 2018.

Pavilionul României la Bienala Internaţională de Artă de la Veneţia, care a găzduit în 2017 proiectul „Apariţii” al artistei Geta Brătescu, a fost unul dintre mai admirate şi s-a bucurat de articole elogioase în mass-media internaţională.  Totodată, ICR a susţinut prezenţa unei expoziţii a marii noastre artiste şi la Muzeul de Arte Frumoase din Gent. Astfel, din toamna lui 2017 şi până la jumătatea lunii ianuarie 2018, aici a fost găzduită prima retrospectivă din Belgia consacrată Getei Brătescu. "An Atelier of One’s Own" a fost prima expoziţie majoră a unui artist român găzduită de celebrul spaţiu expoziţional belgian.

Cu o carieră impresionantă, de peste 60 de ani, Geta Brătescu s-a bucurat de apreciere în rândul publicului şi al specialiştilor din domeniul artelor din întreaga lume.

Cultură


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri