COMENTARIU Noua Inchiziţie a Internetului

0
0

Pe 26 ianuarie 2012, România a semnat în Japonia controversatul tratat ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) ce marchează începutul unui Ev Mediu al Internetului pentru fiecare dintre noi.

Modalitatea în care s-a realizat negocierea acestui acord îl privează de credibilitate democratică şi de claritate juridică, numeroase prevederi ale sale fiind încă secrete. Deși a fost negociat timp de șase ani, totul a fost desfășurat în cel mai strict secret.

Implicațiile acestui tratat sunt dintre cele mai sumbre pentru oricine folosește Internetul, iar cel mai grav este faptul că toate mijloacele de control și informațiile personale ale oricărui internaut vor fi la dispoziția unor companii private.

În acest mod se eludează controlul exercitat de organele statului sau de către autoritățile public alese, iar deținătorii drepturilor de proprietate intelectuală vor avea acces la viața personală a oricărei persoane fără a necesita un mandat sau o hotărâre judecătorească.

Dar ce înseamnă ACTA pentru fiecare dintre noi, ultilizatorii de Internet?

Furnizorul dumneavoastră de Internet va avea obligația să vă monitorizeze întreaga activitate online. Siteurile pe care navigați, tranzacțiile financiare online, discuțiile prin intermediul programele tip messenger, tot ceea ce faceţi online va fi monitorizat cu grijă de către angajații acestor companii și oferit la cerere oricărei firme care are cea mai mică suspiciune că aceste activități au condus la încălcarea drepturilor de autor deținute de acestea.

Aceștia vor opera după propriile reguli, nimeni nu vă va aduce la cunoștiintă că are loc această monitorizare și nu veți avea nici un mijloc să va protejați. Practic, vor putea face orice cu aceste informații, inclusiv folosirea lor în scopuri publicitare. Dreptul la viața privată este încălcat în mod grosolan, cu acceptul statului, care a ratificat acest tratat.

Dacă aveți un site sau un blog acesta va putea fi închis oricând în urma unei simple cereri din partea unei companii care se va plânge firmei unde acesta este găzduit că materialele postate acolo contravin drepturilor de autor.

Nu contează că acestă încălcare poate fi o simplă imagine sau câteva rânduri luate dinr-un articol publicat în altă parte. Cei ce au avut ocazia să vadă textul tratatului au menționat faptul că aceste prevederi sunt în mod intenționat cât mai vagi, pentru a simplifica închiderea unui site.

Consecințele acestui tratat nu se opresc doar aici, ci vizează chiar și liberatea de opinie. Dacă un site devine mult prea incomod pentru un guvern sau o companie, acestea pot cere oricând închiderea lui, sub diverse pretexte.

Parlamentul European, în cadrul unui studiu asupra Acordului, a declarat că este „dificil de stabilit care sunt avantajele semnificative pe care ACTA le oferă cetătenilor UE în plus faţă de cadrul internaţional existent".

În studiu se arată de asemenea că "acceptarea necondiţionată a Acordului ar reprezenta un răspuns inadecvat din partea Parlamentului European, având în vedere problemele care au fost identificate în legătură cu versiunea actuală a ACTA".

Cu toate acestea, 22 de țări membre ale Uniunii Europene, incluzând Romănia, au semnat acest tratat. Perspectivele deschise de ACTA sunt sumbre, iar drepturile omului par a nu avea nicio importanță pentru autoritățile române, semnatare ale acestui tratat.

De ce un acord cu consecințe atât de dezastruoase pentru drepturile noastre a fost semnat fără o consultare publică sau parlamentară?

Sebastian Dracopol este director de proiect la Divizia Web Adevărul Holding

Stil de viață


Ultimele știri
Cele mai citite