Cât de mult ne pasă de apa noastră

0
0
Studiile internaţionale arată că trebuie să ne schimbăm atitudinea faţă de apă
Studiile internaţionale arată că trebuie să ne schimbăm atitudinea faţă de apă

Ajunge zilnic în casele celor mai mulţi dintre români, dar prea puţini se întreabă de unde vine, ce conţine şi dacă rezervele sunt, într-adevăr, mai mult decât suficiente. Deşi este mai puţin poluată decât acum 20 de ani, apa din România nu se ridică încă la standardele internaţionale, nici de calitate, nici de responsabilitate.

Maria Alexe (28 de ani) nu suportă apa din Bucureşti. De când a venit de la Constanţa în Capitală, a constatat că apa de aici îi face rău. Tenul i s-a iritat atât de tare după ce s-a spălat pe faţă cu apa de la robinet încât a decis s-o înlocuiască permanent cu şerveţele demachiante.

Calitatea apei care ajunge la robinete în casele românilor depinde de sursă - foraj de mare adâncime sau râuri - şi de instalaţiile prin care trece, multe dintre ele depăşite. „Dacă vine din foraj, sigur are o calitate bună. Dacă vine dintr-un râu, trebuie să fie foarte bine tratată", explică profesorul Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului Naţional de Cercetări Alimentare. Metoda clasică de tratare, prin clorinare, s-a dovedit eficientă pentru dezinfecţia apei, însă excesul de clor poate fi un factor de risc în apariţia cancerului, adaugă specialistul.

Cum se calculează amprenta de apă

Experţii confirmă că dinozaurii au dispărut din cauza unui asteroid

Ce bem?

Cel mai sănătos, în opinia lui Mencinicopschi, este să bem apă minerală îmbuteliată, plată, nu carbogazoasă. „Recomandăm în cantităţi de 1,5 - 2 litri pe zi doar apa plată ", spune profesorul. Cea minerală carbogazoasă este bine să fie consumată doar la sfatul medicului pentru că, deşi are calităţi terapeutice, poate creşte aciditatea gastrică şi poate favoriza tulburările digestive la persoanele care au predispoziţie spre astfel de probleme.

O călătorie în Maroc din care s-a întors luna trecută i-a arătat Mariei Alexe că în alte părţi ale globului problemele legate de calitatea apei trec în plan secundar, pentru că oamenii sunt mai preocupaţi de lipsa ei.

Ionuţ Ruscea (25 de ani), care lucrează din 2003 în organizaţii care luptă pentru mediu, a aflat pe propria piele cum este să te speli cu un singur litru de apă, cu o sticlă suspendată de duş din care curgea un fir de apă printr-o gaură dată în dop.

Într-un weekend din octombrie anul trecut, a folosit doar cinci litri de apă pe zi pentru treburile casnice şi alţi doi litri pentru băut. A participat, alături de câţiva prieteni, la un experiment organizat de o revistă, pornind de la ideea că, în Africa, oamenii trăiesc cu mai puţin de cinci litri de apă pe zi.

Ionuţ a constatat astfel că cea mai mare cantitate de apă o folosim la toaletă. „Ai fi tentat să crezi că la duş consumi cel mai mult, dar nu e aşa. Odată ce apeşi pe clapetă, se duc cinci litri instant", explică el.

„Eu sunt învăţat cu astfel de condiţii, pentru că obişnuiam să merg pe munte unde, de la o anumită altitudine în sus, nu mai găseşti apă şi trebuie să consumi cât ai. Dar dacă aş fi trăit o săptămână aşa, ar fi fost chinuitor. Pentru nişte oameni care trăiesc zilnic asta, este cel puţin oribil", spune Ionuţ.

Cum economisim?

Preocupat de problemele mediului încă din facultate - a studiat ingineria geologică a mediului -, Ionuţ spune că a aplicat mereu câteva reguli de bun-simţ pentru a nu irosi apa.

„Nu las apa să curgă când mă spăl pe dinţi, fac duşuri scurte, am aerator la robinet, o sită care te ajută să economiseşti 70% din apă pentru că dai drumul puţin la apă şi presiunea este mare", explică el. Pe acelaşi principiu, nu clăteşte imediat fiecare farfurie sau cană, ci le lasă să se adune în chiuvetă şi le spală pe toate odată sau dă drumul la maşina de spălat numai când s-a umplut cuva cu rufe şi foloseşte programele cu timp redus de spălare.

„Chiar nu trebuie să faci ceva ieşit din comun ca să economiseşti", spune el. Ionuţ este convins că ceea ce face românul cu apa îi va afecta şi pe cei care locuiesc la mii de kilometri distanţă de ţara noastră. Şi chiar dacă România nu se va confruntă cu un deficit de apă în viitorul apropiat, potrivit estimărilor internaţionale, alte 50 de ţări ale lumii, în special din Africa şi Asia, sunt deja în criză.

1.734 metri cubi pe cap de locuitor pe an este amprenta de apă a României, volumul consumat pentru bunuri şi servicii.

1.870 metri cubi pe cap de locuitor pe an reprezintă resursa de apă din râurile României, raportată la populaţia ţării.

46,5 litri de apă minerală a consumat un român în 2009, potrivit datelor furnizate de Societatea Naţională a Apelor Minerale.

Deşeurile adunate la marginea apelor, o sursă de poluare  p Foto: adevărul

Deşeurile adunate la marginea apelor, o sursă de poluare 

De ce sunt poluate apele României

Apa din România, din subteran şi de la suprafaţă, este mai puţin poluată decât în urmă cu cinci ani, dar încă insuficient de bună pentru normele Uniunii Europene. Potrivit Administraţiei Naţionale „Apele Române" (ANAR), România a anunţat Comisia Europeană, în martie, că peste 36% din apele de suprafaţă şi 13% din cele subterane nu vor ajunge la calitatea cerută de Uniune până în 2015.

Prea puţine canalizări

S-a ajuns aici pentru că prea puţini locuitori sunt racordaţi la sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate. La finalul lui 2009 existau doar 658 de reţele de canalizare, din care 21 conforme UE, şi, chiar dacă în mediul urban peste 70% dintre locuitori sunt racordaţi la canalizare, în zona rurală sunt mai puţin de 10%. O altă problemă este cea a staţiilor de epurare, prea puţine şi niciuna conformă standardelor UE.

Principalii poluanţi din râuri sunt nitraţii (compuşi ai azotului) şi amoniul, dar concentraţia este în scădere în ultimii 15 ani, se arată în datele furnizate de ANAR. Deşi agricultura a intrat în regres după 1990 şi marii poluatori, vechile complexe agroindustriale, au dispărut, inginerul Iulian Popa, lector la Facultatea de Geologie şi Geofizică, se aşteaptă la o creştere a contaminării cu nitraţi în apele subterane pentru că substanţele acumulate în sol vor atinge nivelul apelor freatice subterane peste câţiva ani.

Mai puţini poluatori

În prezent, principalii poluatori sunt producătorii de energie electrică şi termică (66% din totalul de ape uzate), aglomerările urbane (25%), industria metalurgică şi construcţiile de maşini (3,3%) şi prelucrările chimice (2,8%), precizează ANAR. Cele mai poluate aglomerări urbane sunt Bucureşti, Galaţi, Brăila, Tulcea, Giurgiu, Turnu Severin, Ploieşti, Târgovişte, Bacău, Bârlad, Vaslui, Suceava, Botoşani şi Huşi.

Volumul poluanţilor deversaţi în ape a scăzut însă cu 10% în perioada 2005-2008, precizează ANAR, în principal pentru că s-a redus activitatea industrială, a scăzut populaţia, iar în agricultură folosirea îngrăşămintelor chimice s-a redus la un sfert din cât era în 1989.

Industria de săpat puţuri

Iulian Popa constată că în ultimii 10 ani, odată cu piaţa imobiliară, s-a dezvoltat o adevărată „industrie de săpat puţuri". „Multe din firmele «low cost» care activează în acest domeniu sunt neprofesioniste, au dotare tehnică rudimentară, iar puţurile realizate sunt adevărate căi de poluare ultrarapidă."

Resurse modeste, dar suficiente

Comparativ cu media europeană, resursele de apă ale României sunt modeste. Avem 138,6 miliarde metri cubi de apă în râuri, în fluviul Dunărea, în lacuri şi ape subterane, iar Marea Neagră nu este luată în considerare pentru că, momentan, este prea complicat şi prea scump să desalinizăm apa de mare, precizează ANAR.

Aşadar, râurile sunt principala sursă de apă a ţării, ceea ce, în raport cu populaţia ţării, se traduce în circa 1.870 de metri cubi de apă pe cap de locuitor pe an. Media europeană este de 4.000 de metri cubi/locuitor, potrivit informaţiilor furnizate de ANAR.

Cât consumăm

Momentan, din cele 39 de miliarde de metri cubi de apă din bazinele hidrografice ale ţării, cererea era, în 2009, de 8,5 miliarde de metri cubi, cel mai mult în industrie (69,1%), cel mai puţin la populaţie (14,6%).

Nevoia de apă a continuat să scadă din 1998 încoace, cel mai mult în agricultură, dar şi la consumul populaţiei. ANAR estimează însă că cererea de apă va creşte pe viitor, odată cu dezvoltarea economică şi continuarea urbanizării.

Estimările arată că România nu se va confrunta cu un deficit de apă în viitorul apropiat. Potrivit Joint Research Centre al Comisiei Europene, probleme pot apărea însă în anumite zone din vestul, sudul şi este ţării, din cauza secetei. Afectaţi vor fi mai ales locuitorii din zona rurală, prea puţini racordaţi la sistemul de canalizare şi vulnerabili la schimbările climatice.

Stil de viață


Ultimele știri
Cele mai citite