Cât de îmbătrânită va fi populaţia lumii peste doar 35 de ani: locul ocupat de România pe lista ţărilor în care va fi cel mai bine să ieşi la pensie

Îmbătrânirea populaţiei este o realitate care va deveni o problemă spinoasă până în 2050, conform unui raport publicat de fundaţia internaţională Age International. Indexul Global AgeWatch a luat în calcul mai mulţi factori pentru a realiza un clasament al ţărilor în care anii de pensie vor fi liniştiţi sau, din contră, vor fi un adevărat chin. Pe listă figurează România, dar şi Republica Moldova.

Până la finalul secolului (2100), populaţia lumii va creşte până la 11 miliarde, însă pentru 46 din cele 96 de state analizate trecerea timpului înseamnă şi îmbătrânirea excesivă a locuitorilor, categorie a ţărilor „hiper-îmbătrânite“, dar şi condiţii proaste de trai pentru viitori pensionari, conform indexului Global AgeWatch dat publicităţii de fundaţia Age International.

Analiza a fost realizată în funcţie de mai mulţi factori, printre care siguranţa veniturilor, sănătate (speranţă de viaţă), educaţie, oportunităţi de angajare şi interconectarea socială.

Dacă anul trecut Norvegia figura pe primul loc în clasament, ca ţara cu cele mai bune condiţii oferite persoanelor de vârsta a treia, de această dată Elveţia se află în capul listei.

Comparaţie între situaţia actuală a ţărilor analizate (2015) şi situaţia preconizată pentru anul 2050

Deşi nu ocupă un loc în primele zece ţări în care este bine să îmbătrâneşti şi figurează printre ţările care vor ajunge în 2050 să aibă mai mult de 30% din populaţie cu vârsta de peste 60 de ani, mai exact 36,4%, România ocupă locul 45 în clasamentul general. Asta înseamnă că deşi condiţiile de trai oferite seniorilor nu vor fi excelente, nici nu se vor situa în zona critică, unde se află, de exemplu, Moldova (locul 77 în top, înainte de Africa de Sud şi de Grecia). 

Categoriile unde România a obţinut un punctaj bun se referă la siguranţa veniturilor, cu un sistem de pensii care acoperă 98% din necesar, faţă de media regională de 89,7%. Punctaj mediu a obţinut la posibilităţile de rezolvare a problemelor, deşi rata şomajului (41,5% din populaţia cu vârste între 55 şi 64 de ani este angajată) şi nivelul studiilor (66,3% din persoanele de peste 60 de ani au urmat liceul sau o formă superioară de învăţământ) sunt mai mici decât mediile regionale. România nu se prezintă prea bine în ceea ce priveşte sistemul de sănătate, cu o media a speranţei de viaţă de încă 20 ani în cazul celor care au împlinit vârsta de 60 de ani (însă o medie de încă 15 ani de viaţă fără probleme deosebite de sănătate), sănătatea psihologică fiind cotată şi mai prost comparativ cu alte ţări învecinate. Categoriile unde ţara noastră a obţinut cele mai slabe rezultate evaluează aspecte sociale precum conectarea socială, siguranţa şi libertatea civică.

Ungaria s-a situat pe locul 39 în top, ceea ce înseamnă că oferă condiţii mai bune pentru persoanelor de vârsta a treia decât România.

Topul ţărilor în care este cel mai bine, dar şi cel mai rău să îmbătrâneşti

Rusia se situează şi în zona de risc, pe locul 65 (unde până la 29% din populaţie va atinge şi/sau va depăşi vârsta de 60% de ani, figurând printre cele 46 de ţări hiper-îmbătrânite), ceea ce înseamnă că este una din ţările unde viaţa la pensie va fi din ce în ce mai grea. Pe ultimul loc în clasament se situează Afganistan, fiind ţara cu cel mai mare risc pentru bătrâni, din toate punctele de vedere. 

Sociologul Alfred Bulai consideră că nu pensionarii reprezintă cea mai mare problemă a României în următorii 35 de ani, ci scăderea natalităţii, pe fondul unor politici demografice ineficiente sau inexistente, făcute mai mult în preajma campaniilor electorale. “Eu cred că peste 35 de ani, problema pensionarilor nu va mai exista. Într-adevăr, s-a creat o masă foarte mare de pensionari din cauza politicilor de pensionare existente după 1989, când au fost pensionaţi forţat, aticipat, foarte mulţi oameni. În minerit, în armată, unde s-a ieşit şi la 40 de ani, dar nu cu pensii de o sută de euro. Dar aceştia or să dispară treptat. O problemă care  agravează situaţia este însă plecarea tinerilor din ţară, a oamenilor care amână să facă un copil pentru că vor să-şi facă mai întâi o situaţie“, punctează acesta.

De asemenea, Bulai subliniază că speranţa de viaţă a pensionarului român nu este foarte mare, cu atât mai mult în cazul bărbaţilor, aşa că acesta nu reprezintă o cheltuială mai mare pentru sistemul de pensii decât a contribuit acesta în decursul anilor de muncă.

„Deşi sună cinic, creşterea speranţei de viaţă a pensionarului român ar reprezenta cu adevărat o problemă gravă pentru actualul sistem de pensii, care este dezastruos. În ţări ca Germania, de exemplu, se fac studii demografice şi se implementează politici în acest sens de acum 100 de ani. Inclusiv politica de migraţie se foloseşte şi este folosită pentru a duce la creştere economică, iar România va schimba şi ea aceste politici în viitor. Nu cred că valul actual de migranţi va avea un efect real la acest moment, pentru că per ansamblu sunt destul de puţini, dar şi aceştia trebuie observat că sunt oameni cu o anumită educaţie, care au o pregătire profesională sau sunt mici întreprinzători, deci reprezintă mână de lucru ieftină, pentru care ţara unde ajung nu a investit un ban, dar pe care îi va folosi. Problema apare după ce valurile constante de migranţi ajung într-o societate sănătoasă, unde rata mortalităţii infantile se reduce şi cea a naşterilor creşte, proces în urma căruia se schimbă dinamica societăţii. Pentru că şi în România, şi în Franţa, există naţii care cultural fac mai mulţi copii. În SUA, peste două decenii, numărul americanilor europeni va fi egalat de cel al americanilor hispanici, asiatici şi aşa mai departe„, conchide acesta.