Cadourile de Sărbători considerate neinspirate de români

Rezultatul unui studiu privind obiceiurile referitoare la cheltuielile de Sărbători arată că aproape o treime dintre europeni, dar şi dintre români, consideră banii ca fiind un cadou lipsit de inspiraţie şi chiar ofensator. Mai mult decât atât, unul din zece europeni spune că acesta poate fi chiar un motiv de dispută cu persoana iubită.

În cadrul unui studiu comandat de MasterCard, realizat la nivel european, au fost intervievate peste 15.000 persoane din 17 ţări, inclusiv România, pentru a afla ceea ce ne place şi ce nu ne place când vine vorba de a oferi şi a primi cadouri - şi dacă inspiraţia noastră are de suferit atunci când suntem presaţi de timp.

În general, se pare că suntem un continent de oameni atenţi, care se feresc de consumerism: a înţelege ceea ce destinatarul îşi doreşte cu adevărat (87%) şi a fi atent atunci când cumperi un cadou (86%) sunt primele două caracteristici pe care le apreciem la un cadou. De fapt, banii sunt un cadou atât de nepotrivit încât numai una din zece persoane recunoaşte că ar oferi vreodată cadouri în bani. Acelaşi lucru este valabil şi pentru români. Le place să primească un cadou care să le reflecte dorinţele (83%), să îi surprindă (64%) şi să fie atent ales (40%). Doar 11% dintre ei ar oferi cadouri în bani colegilor sau familiei şi doar 4% ar face asta pentru prieteni sau partener.

De asemenea, atunci când uităm să acordăm atenţie cadoului pe care îl cumpărăm, ne simţim vinovaţi: una din patru persoane a regretat un cadou pe care l-a oferit pentru că nu a fost suficient de inspirat şi 42% dintre românii care spun că au primit un cadou neinspirat, au fost şi dezamăgiţi. Cei mai mulţi pun asta pe seama faptului că persoana iubită nu are nicio idee ce să le cumpere (43%). Se pare că implicarea personală este cea mai importantă investiţie pe care trebuie să o facem într-un cadou, aproape toţi cei intervievaţi (98%) considerând că preţul cadoului primit de la cineva drag este irelevant.

”Peste tot în Europa, pentru oameni nu sunt importanţi banii investiţi într-un cadou, ci grija cu care acesta a fost ales. Chiar dacă a recurge la bani atunci când ai de oferit un cadou pare să fie o opţiune la îndemână, studiul arată că familia şi prietenii se aşteaptă mai degrabă la inspiraţie şi grijă decât la cadouri scumpe”, a declarat Javier Perez, preşedintele MasterCard Europe. În plus, pe măsură ce tehnologia continuă să ne simplifice viaţa mai mult ca niciodată – fie că este vorba de plata unui cadou sau de căutarea cadoului perfect – nu e de mirare că ne îndepărtăm tot mai mult de obiceiul de a oferi cadouri în bani. „Astăzi este uşor să accesezi orice site şi să plăteşti electronic orice cadou, iar europenii reacţionează pozitiv la asta, trei din cinci persoane (66%) folosind carduri în magazine, adaugă Perez.

Pe lista neagră a românilor: produsele alimentare şi peştii de acvariu

Studiul mai arată şi cu cât timp înainte începem să cumpărăm cadouri de Sărbători. Deşi o treime dintre europeni (32%) încep cu o lună mai devreme, aproape jumătate (45%) au recunoscut că încep să caute cadouri cu doar o săptămână înainte sau chiar mai târziu. În România, bărbaţii (20%) sunt mai predispuşi decât femeile (8%) să lase cumpărarea cadourilor pe ultima sută de metri, cu doar o zi înainte de Sărbători. Interesant este că, dintre cei care susţin că au primit un cadou neinspirat (42%), aproape una din trei persoane (28%) consideră că acest lucru se datorează faptului că persoana iubită a lăsat cumpărarea cadoului pe ultima sută de metri.

În afară de bani, alte cadouri considerate neinspirate de către europeni ar fi peştii de acvariu (52%), electrocasnicele (35%), lenjeriile de pat (26%) şi cosmeticele pentru baie (26%). Pentru români, topul celor mai neinspirate cadouri este condus de produsele alimentare (61%), urmate de articolele de papetărie (47%) sau peştii de acvariu (43%).

Cercetarea a fost realizată în 17 ţări (Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Rusia, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia, Marea Britanie, Cehia, Grecia, Ungaria şi România) pe un eşantion de 15.129 de consumatori.