15 greşeli grave de comunicare pe care le facem la locul de muncă: cum este afectată relaţia cu şefii şi colegii

Mai puţin de jumătate dintre noi avem încredere în „conţinutul venit din partea preşedintelui unei companii”. FOTO Arhivă

Un barometru al încrederii realizat de o companie de comunicare ne arată cum putem să sporim încrederea pe care şefii şi colegii ne-o acordă la locul de muncă, în loc să o reducem, prin evidenţierea celor mai frecvente greşeli pe care le facem.

Mai puţin de jumătate din noi avem încredere în „conţinutul venit din partea preşedintelui unei companii”, în timp ce aproape trei sferturi din noi „avem încredere în informaţiile postate de prieteni şi de familie pe reţelele de socializare, bloguri şi alte site-uri”, arată un barometru al încrederii realizat de compania americană de comunicare şi marketing Edelman.

Când vine vorba despre credibilitatea comunicării, plauzibilitate şi încredere, scepticii se transformă în cinici în multe sectoare ale societăţii. Şi locul de muncă este unul dintre ele. Mulţi dintre noi contribuim la diminuarea încrederii de multe ori fără a fi conştienţi de acest lucru, potrivit Edelman.  

Iată care sunt cele mai frecvente greşeli de comunicare ce reduc încrederea la locul de muncă:

1. Transmiteţi mai departe zvonuri fără a verifica faptele înainte sau repetaţi comentarii despre colegi fără să ştiţi dacă sunt adevărate sau false.

2. Nu răspundeţi la mesajele colegilor sau le răspundeţi tardiv. Dar atunci când aveţi nevoie de ceva, sunteţi foarte insistenţi.  

3. Influenţaţi sau creaţi proceduri şi politici, sau ajutaţi la comunicarea lor, cu toate că voi înşivă nu le respectaţi.  

4. Dezvăluiţi prea mult din relaţiile sau activităţile pe care le aveţi în afara jobului, aşteptându-vă ca şi ceilalţi să procedeze la fel sau îi catalogaţi pe aceştia drept „netransparenţi” sau „neautentici”.  

5. Sunteţi radicali şi în loc doar să vă argumentaţi punctul de vedere atunci când intervine o diferenţă de opinie, voi alegeţi să rupeţi cu totul comunicarea.

6. Vă plimbaţi în jurul întrebărilor dificile, fără să oferiţi informaţii clare pentru ca ceilalţi să ia decizii informate şi bune în zona lor de responsabilitate.

7. Faceţi presupuneri în legătură cu ce-i motivează pe ceilalţi, ce-şi doresc de la muncă, sau referitor la cum şi-ar dori să comunicaţi cu ei, în loc să-i întrebaţi direct.

8. Dacă sunteţi nemulţumiţi de munca unui coleg, spuneţi acest lucru tuturor mai puţin acelei persoane, alegând stilul de comunicare indirect în locul celui direct.

9. Împărtăşiţi informaţii sau relatări care nu sunt ale voastre, inclusiv secrete.

10. Nu vă luaţi propriile cuvinte în serios, adesea promiţând în van şi livrând sub aşteptări.

11. Sunteţi diplomaţi în legătură cu problemele importante, dar aveţi foarte multe de spus ulterior despre vina cui a fost sau despre departamentul care a greşit.

12. Sunteţi rapizi când vine vorba despre creditul pe care îl pretindeţi, dar înceţi sau absenţi atunci când este cazul să mulţumiţi sau să recunoaşteţi ideile, implicarea sau asistenţa oferită de alte persoane.  

13. Feedback-ul vostru este oferit sub formă de atacuri personale sau de blamări, şi nu drept informaţii şi sugestii de îmbunătăţire.

14. Acţiunile nu vă susţin cuvintele.  

15. În opinia voastră, comunicarea se referă la metoda folosită pentru livrarea informaţiei şi nu la dialogurile şi discuţiile necesare pentru relaţii bazate pe înţelegere, încredere şi angajament în ceea ce priveşte luarea de decizii.