O misiune posibilă: Maraton fără alergare! Cu ce viteză trebuie să mergi pentru a termina în 6 ore

Sunt oameni care visează să bifeze proba regină a atletismului, însă care nu sunt în stare să alerge distanţa de 42 de kilometri. Pentru ei, există alternative.

Maratonul este o competiţie de alergare. Mulţi oameni îl fac însă alternând perioadele de fugă cu cele de ”păşit”. Se poate termina însă un maraton, majoritatea având timp limită de 6 ore, doar mergând?

Înainte de toate trebuie specificat că diferenţa dintre mers şi alergat nu ţine întotdeauna de viteză, chiar dacă se consideră că, în cele mai multe cazuri, la ”velocităţi” mai mari de 7 kilometri pe oră mersul se transformă în alergare, ci mai mult de cum se face locomoţia. Alergarea presupune existenţa unei faze aeriene în care ambele picioare se află deasupra solului, pe când mersul presupune ca tot timpul un picior să fie în contact cu suprafaţa pe care se rulează. Alergarea a fost integrată în modul de locomoţie al primilor oameni natural şi folosirea acesteia la vânătoare a dus şi la apariţia anumitor caracteristici umane specifice cum ar fi muşchii fesieri mari, glande sudoripare abundente, articulaţii mari ale genunchiului, ligamentele nucale şi tendonul lui Ahile. Alergarea competiţională pe de altă parte a apărut în cadrul unor festivaluri religioase, cum erau Jocurile Tailtienne din Irlanda, în anul 1829 î.e.n. De asemenea, nu toţi cei care parcurg o anumită distanţă cu o viteză mai mare decât 7 km/h aleargă, rapiditatea deplasării depinzând şi caractieristicile anatomice şi fiziologice ale persoanei respective (înălţime, greutate etc) dar şi de felul cum se realizează mişcarea.

Pentru mulţi oameni maratonul este o cursă competitivă în care se încearcă doborârea unor recorduri personale, în care se încearcă ajungerea în cel mai scurt timp posibil la linia de finiş. Pentru alţii înseamnă o cursă în care cel mai important este să se ajungă la finiş în maximul de ore pus la dispoziţie de organizatori, de obicei 6. Şi chiar dacă maratonul este considerat un concurs de alergare, în care lumea aleargă, nimeni nu interzice mersul pe anumite porţiuni de traseu sau chiar pe toată distanţa. Sunt trei tipuri de persoane care ajung să meargă pe parcursul unui maraton. Cei care şi-au dorit să alerge tot timpul dar pentru că au început prea tare sau pentru că nu s-au antrenat cum trebuie ajung să meargă pe final; cei care adoptă o strategie mers-alergare; şi cei care pur şi simplu îşi propun să meargă de la start până la finiş.

Ce viteză ar fi necesară pentru a parcurge 42 de kilometri şi 195 de metri în 6 ore? 7 kilometri pe oră (7.034 km/h mai exact)! Pentru alergători, asta înseamnă 8 minute şi 31 de secunde pe kilometru. Un mers, liniştit, nici prea tare nici prea încet, de plimbare, ar însemna o viteză de peste 5 kilometri la oră, chiar 6 dacă se întinde pasul. Asta înseamnă că un mers susţinut, care să tindă spre un marş, ar putea duce pe oricine la finişul unui maraton doar mergând. Asta bineînţeles dacă există antrenamente care fie baza efortului prelungit de care e nevoie pe parcursul maratonului.

Un mers ”super-ultra” rapid, dar care necesită o tehnică ce se dezvoltă în ani buni de antrenament, şi care se foloseşte într-o altă probă de anduranţă a atletismul, poate la fel de grea, de dureroasă, ca şi maratonul, este vorba de marş, depăşeşte, în cazul atleţilor foarte buni, viteza de 14 kilometri la oră. Da, aţi auzit bine, o depăşeşte! Pentru că, recordul mondial la marş pe distanţa de 50 de kilometri, aparţine francezului Yohann Diniz, este de 3.32.33, o medie de 14.11 km/h, un ritm mediu de 4.15 minute pe kilometru! Nici la fete viteza nu e ceva simplu de atins, de fapt e chiar dificil, cei 50 de kilometri ai unei curse de marş fiind terminaţi după 4 ore, 4 minute şi 36 de secunde, un ritm de 4.53 minute pe km, o viteză de 12.26 kilometri la oră. 

Şi românii merg repede, al naibii de repede! Marius Cocioran deţine recordul naţional la marş, 3.55.59, 4.43 minute pe mie, 12.71 km pe oră viteza medie. Ce e ciudat este că la competiţiile de marş, dacă ai perioade când alergi eşti dat afară din concurs, pe când la cele de alergare, nu-ţi interzice nimeni să mergi anumite porţiuni din traseu sau de-a lungul întregii distanţe.

În cadrul celui mai mare eveniment de maraton din România, la Maratonul Bucureşti, există atât persoane care aleargă toată distanţă, cât şi care au porţiuni mai mari sau mai mici din traseu pe care le parcurg în mers. De exemplu, din cei peste 1.000 de finiseri de anul trecut, din 2017, 40 au avut nevoie de mai mult de 5 ore şi 45 de minute pentru a ajunge la finalul cursei, ceea ce înseamnă că ritmul mediu a fost de cel puţin 8.10 minute pe kilometru.