Jocurile Olimpice din 1896, anul lui Spiridon, cărăuşul de apă din Atena
0
Jocurile Olimpice din 1896. Aromânul Evanghelie Zappa, prietenul lui Alexandru Ioan Cuza, a fost cel care a lansat pentru prima oară ideea renaşterii Jocurilor Olimpice.
„Weekend Adevărul” prezintă săptămânal, într-un amplu serial, istoria Jocurilor Olimpice. După un scurt periplu prin istoria competiţiilor din Antichitate, astăzi vom trece în revistă ediţia din 1896.
Când vorbim despre reînfiinţarea Jocurilor Olimpice, este amintit mereu baronul francez Pierre de Coubertin (1863 – 1937), cel care la 25 noiembrie 1892, în amfiteatrul celebrei universităţi Sorbona, lansa ideea reluării Jocurilor Olimpice din vechea Eladă. Ideea baronului de Coubertin a fost pusă în practică doi ani mai târziu, în 1894, în urma deciziei luate de Congresul Internaţional de la Paris, când s-a hotărât ca oraşul Atena să fie gazda ediţiei din 1896. Puţini îşi mai amintesc însă de cel care a lansat pentru prima oară ideea renaşterii olimpismului modern, Evanghelie Zappa (1860 – 1865), moşier, negustor şi întreprinzător aromân, vestit la mijlocul secolului al XIX-lea atât în Ţările Române, cât şi în Grecia. Născut în localitatea Lampobo din provincia otomană Epir, actualmente în Albania, Zappa a emigrat în Ţara Românească în 1831, părăsind Grecia datorită nemulţumirilor legate de noua organizare militară de după obţinerea independenţei.
Jocurile Olimpice din 1896. Zappa a finanţat înfiinţarea Academiei Române
În Ţara Românească s-a ocupat cu comerţul de cereale şi cu agricultura, devenind în scurt timp un vestit şi respectat moşier. A fost prieten cu domnitorii Gheorghe Bibescu şi Alexandru Ioan Cuza şi este unul dintre cei care au finanţat înfiinţarea Academiei Române, dar şi tipărirea primei ediţii a „Dicţionarului limbii române“ şi a „Gramaticii limbii române“. În 1856 el a început o amplă campanie de reluare a Olimpiadelor. Între autorităţile greceşti din acele timpuri şi Evanghelie Zappa s-a purtat o intensă corespondenţă, în urma căreia nobilul a promis că-şi va dona jumătate din avere pentru organizarea competiţiilor sportive. Aşadar, Zappa a donat statului grec peste 70.000 de galbeni şi 400 de acţiuni pe care le deţinea la Societatea Elenă a Vapoarelor. Doi ani mai târziu, în 1858, la Atena, regele Greciei a semnat un decret prin care a ordonat crearea în Atena a „Fundaţiei Olympicelor“. Tot din donaţia lui Zappa, s-a construit „Zappeionul“ – precursor al parcurilor olimpice din prezent, inaugurat la 20 octombrie 1888. Evanghelie Zappa a adus spiritul olimpic şi la Bucureşti, astfel încât, cu 2.500 de galbeni, a înfiinţat, potrivit istoricului Ioan Man, în 1860, Societatea Olimpică Română. Înainte de a muri, în 1865, a putut vedea primele jocuri preolimpice, sau panelenice, desfăşurate în noiembrie 1859 la Atena, la care au participat peste 300 de concurenţi. Pe lista învingătorilor s-au aflat şi aromânii Dimitrie Atanasiu, în proba de 200 metri viteză, şi Constantin Cristu, la aruncări. Alte ediţii ale jocurilor au avut loc şi în 1870, 1875 şi 1888.
Jocurile Olimpice din 1896. România nu a participat la competiţie
Ulterior, prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne, desfăşurată sub egida Comitetului Olimpic Internaţional, a avut loc la Atena, în perioada 6-15 aprilie 1896. Criticii iniţiativei lui Pierre de Coubertin prevesteau un eşec de proporţii. Se invocau în special costurile foarte mari pentru organizarea unui asemenea eveniment, într-o ţară cu dificultăţi economice. Însă baronul a ieşit victorios, competiţia având un foarte mare succes. Organizatorii au dorit să atragă în Grecia cât mai multe naţiuni, din toate colţurile lumii. Însă după cum scria englezul G.S. Robertson, un observator contemporan al ediţiei din 1896, Pierre de Coubertin şi oamenii săi au uitat că prea puţini sportivi aveau timpul sau banii necesari să meargă la Atena.
Ceremonia de deschidere a fost oficiată de regele George I al Greciei, chiar în ziua în care se sărbătoreau 75 de ani de la obţinerea independenţei Greciei. La competiţie au participat 241 de sportivi din 14 ţări, care s-au întrecut în 43 de probe din 9 sporturi: atletism, ciclism, scrimă, gimnastică, tir, nataţie, tenis, haltere şi lupte. Ţările reprezentate au fost: Marea Britanie, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Ungaria şi Grecia. Cei mai mulţi dintre participanţi proveneau din Grecia, ţările dezvoltate ale Europei şi din Statele Unite ale Americii.
Jocurile Olimpice din 1896. Femeile n-au avut voie să participe la întreceri
Condiţiile de desfăşurare au fost asemănătoare cu cele din antichitate, astfel că, în spiritul aceleiaşi tradiţii, femeile nu au luat parte la aceste prime întreceri olimpice. Cu toate acestea, o femeie, Stamata Revithi, a dorit să se înscrie în cursa de maraton şi a fost, evident, refuzată. În semn de protest, Revithi, supranumită ulterior Melpomene, după muza tragediei, a alergat chiar a doua zi pe traseul parcurs anterior de bărbaţi.
Se încarcă comentariile...
