Îi mai pasă cuiva de Sportul Studenţesc? Mircea Sandu: „Poate mă implic, însă doar de la anul“

Hagi a îmbrăcat tricoul Sportului între 1983 şi 1987 FOTO Ziarul Ring

S-a pus lacătul pe clubul la care au făcut carieră Mircea Sandu şi Gică Hagi. Şansele ca Sportul să reînvie sunt mici şi ţinute în viaţă doar de bunele intenţii ale foştilor mari jucători ai clubului din Regie.

Club înfiinţat în 1916, înaintea marilor echipe bucureştene, Sportul Studenţesc nu a îmbrăcat niciodată  faima aşa-zişilor „granzi” din Capitală, însă a avut momente multe de strălucire în decursul istoriei. În Regie s-au scris povestiri despre fotbalişti mari, şi la propriu şi la figurat, cu Marcel Coraş, poreclit „Dulapul”, sau cu „Chioru” Gino Iorgulescu.
Anii de glorie
La jumătatea anilor 80, Sportul scotea capul în Europa, o învingea pe Inter Milano cu 1-0 sau întorcea un 0-3 de pe terenul echipei daneze Brondby pentru a se califica dramatic în următorul tur. Gino, Mircea Sandu, Coraş, Paul Cazan, Speriatu  şi tânărul Gică Hagi erau actorii care ofereau reprezentanţii de gală în Regie şi atrăgeau spectatori neutrii ai Bucureştiului. În anul în care Steaua cucerea Cupa Campionilor, 86, Sportul încheia campionatul pe doi, ceea ce avea să rămână cea mai bună performanţă din istoria clubului. Echipa acelor vremuri era protejata „Prinţişorului”, a lui Nicu Ceauşescu. „N-a intervenit niciodată pentru noi să câştigăm un meci. Clubul îl folosea ca un paravan, să nu ni se fure jucători”, susţine Paul Cazan, liderul de meciuri în tricoul Sportului.

Epoca Şiman
Anii de după Revoluţie n-au fost cei mai buni pentru Sportul, echipă care ajunsese aproape de faliment în 1999. Apariţia unui tânăr afacerist cu accent ciudat avea să schimbe cursul clubului. Maramureşean născut în Ucraina, în satul românesc Apşa de Jos, Vasile Şiman era la o tereasă în Herăstrău când a aflat de oportunitatea de a prelua Sportul, în urma unei discuţii cu un apropiat al lui Barbu „Mac” Popescu, rectorul de la Arhitectură şi cel care a ţinut echipa în viaţă. Meritul lui Şiman este acela de a fi pus pe picioare ceea ce s-a numit în România „Gaşca nebună” a fotbalului, cu Mazilu, Gigel Bucur, Varga, Lazăr, Irimia şi mulţi alţii, echipă ce a tras la titlu în 2005, dar a terminat pe patru. De referinţă rămâne un meci din 2006, când Sportul a câştigat cu 5-4 în „Ştefan cel Mare”,instalându-se, la acea vreme, pe prima poziţie a clasamentului.
declaratie

Vasile Şiman era la vremea respectivă singura soluţie. O perioadă a fost o alegere bună
Barbu „Mac” Popescu, rector Facultatea de Arhitectură

Decăderea
Negociator dur, Vasile a ţinut la preţ mai mult decât era cazul, motivând că transferurile sunt singura sursă de venit a clubului. Situaţia financiară a echipei din Regie s-a degradat treptat, fotbaliştii n-au mai fost plătiţi cu lunile, iar patronul a fost acuzat de falsificarea contractelor. Neprogramat în campionat, clubul studenţesc a fost exclus şi se poate întoarce în fotbal abia în sezonul viitor, dar în Liga a treia. Ce e mai grav poate este că pepiniera de fotbalişti, care alimenta toate diviziile, nu mai există, grupele de copii şi juniori fiind desfiinţate, iar micii fotbalişti s-au îndreptat spre alte zări. Pe terenurile din Regie se mai pregătesc, sub comanda lui Virgil Andronache, câţiva fotbalişti de 16-17 ani, însă doar de dragul sportului.

Fostele glorii pun la cale un plan
Barbu „Mac” Popescu a confirmat pentru „Adevărul” că sunt foşti mari jucători ai Sportului, printre care Gino Iorgulescu, Cazan, Chihaia şi Kassai, care fac tot felul de planuri pentru ca echipa să nu dispară. Gino ar fi cel mai interesat să revitalzeze clubul. „Au fost mai multe întâlniri între ei, sunt plini de bunăvoinţă, problema e că au nevoie de capital”. „Până acum, fostele glorii n-au făcut nimic. Nu ştiu acum ce-o să fac cu clubul, nu vreau să vorbesc”, a afirmat Şiman.

Baza e în proprietatea Ministerului Educaţiei

Stadionul din Regie e în proprietatea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, dar are doi administratori: Facultatea de Arhitectură şi Universitatea Politehnica Bucureşti. În prezent la arenă e menţinută o curăţenie aparentă şi există şi pază, dar în interior, în vestiare, totul este deteriorat.

Mircea Sandu, preşedinte FRF:  „Poate mă implic de la anul”

Domnule Mircea Sandu, aveţi cele mai multe goluri în tricoul Sportului, club pe care tocmai s-a pus lacătul.
Îmi pare rău, ce pot să zic. Cât am jucat eu la Sportul a fost cea mai bună echipă, cea mai frumoasă atmosferă şi cei mai selecţionaţi fotbalişti în loturile naţionale.  Ne băteam de la egal cu mai-marii din campionat, de multe ori eram peste ei şi, în plus, era o atmosferă boemă, fără presiune.
Cine v-a spus „Naşu”?
Ilie Mălureanu, cel poreclit Ilie Galerie! Prin 72-73 începusem să dau goluri cu Dinamo şi el striga din tribune: „Ăsta e Naşul lui Dinamo, trăiască Naşu!”.
Amintiri?
Multe frumoase, altele urâte, cum a fost accidentul de autocar în care mi-am pierdut colegi. Să vă zic una cu Hagi, de când venise el la Sportul. Eu eram printre „bătrânii” echipei şi l-am chemat într-o seară la ordine, să văd ce e de capul lui. Era un pitic, un copilaş, emotiv, dar, paradoxal, nu-i lipsea tupeul. Mi-am dat seama că va fi un mare jucător de la primul meci, am bătut un corner pe scurt, el a fentat din corp, şi-a deschis unghiul şi a tras cu interiorul pe colţ: gol!
Frumos. Ce e acum de făcut?
Nu ştiu ce să spun, semnalele sunt negative. Poate, cine ştie, va reînvia această echipă, precum încearcă Politehnica la Timişoara. 
Nu vă implicaţi?
Acum nu pot, sunt la Federaţie, poate de la anul. În noiembrie avem o întâlnire programată cu jucătorii din anii 60-70-80 şi 90 şi să vedem dacă putem să facem ceva.
De Şiman ce ziceţi?
El şi-a luat şi laudele, şi criticile la rândul lor. Cred că n-a mai putut.

Top 10 meciuri în tricoul Sportului
1. Paul Cazan 465
2. Mircea Sandu 388
3. Marian Mihail 385
4. Gino Iorgulescu 326
5. Octavian Ionescu 315
6. Romulus Chihaia 309
7. Ion Munteanu II 292
8. Nicolae Tănăsescu 270
9. Constantin Pană I 245
10. Constantin Stănici 228

Top 10 goluri în tricoul Sportului
1. Mircea Sandu 163
2. Marcel Coraş 71
3. Octavian Ionescu 62
4. Gheorghe Hagi 58
5. Gino Iorgulescu 50
6. Gheorghe Popescu I 44
7. Ionuţ Mazilu 42
8. Romulus Chihaia 37
9. Alexandru Terheş 37
10. Gheorghe Bucur 36

Marile meciuri ale Sportului în Europa
76-77, Cupa UEFA, turul I: Sportul a bătut-o pe Olympiakos Pireu cu 3-0. Printre jucători, Rică Răducanu, Adalbert Kassai sau Octavian Ionescu.
84-85, Cupa UEFA, turul I: Sportul a câştigat cu 1-0 meciul cu Inter Milano, gol Mircea Sandu în minutul 84. Sportul şi Dinamo sunt singurele echipe româneşti cu victorii în faţa Interului.
87-88, Cupa UEFA, Turul II: Învinşi cu 3-0 în Danemarca, Sportul câştigă cu acelaşi scor returul cu Brondby (goluri Ion Munteanu, Bozeşan şi C. Pană) şi se impune la penaltyuri.

11 e locul ocupat de Sportul în clasamentul all-time al echipelor din prima divizie

Pepinieră de antrenori
Sportul nu a „produs” doar jucători, ci şi antrenori. Şiman a dat credit tinerilor tehnicieni, iar în Regie şi-au început cariera sau şi-au făcut „mâna” Dan Petrescu, Gabi Balint, Tibor Selymeş sau Viorel Moldovan. Gigi Mulţescu a fost în patru rânduri antrenorul Sportului şi era pe banca echipei la acea victorie nebună din „Stefan cel Mare”.