Vilde Frang, violonistă: „Enescu este violonistul meu preferat“
0
Violonista Vilde Frang, care concertează astăzi, de la 19.30, la Sala Palatului, alături de Orchestra din Paris, deţine o vioară Jean-Baptiste Vuillaume, cu care s-a „luptat“ pentru a-i dezvălui adevăratul potenţial.
Interviu realizat de Ioana Marghita
În eşalonul tinerilor violonişti ai momentului, Vilde Frang (27 de ani) se detaşează prin expresia sa sonoră elegantă, aristocratică, prin interpretările pline de emoţie şi tehnica sa convingătoare. Ascultând-o, ştii că ai în faţă un talent extraordinar şi înţelegi de ce Anne-Sophie Mutter a sprijinit-o cu atâta consecvenţă. Vorbind cu ea, rămâi şi mai fascinat de modestia, personalitatea caldă şi naturaleţea care acompaniază în mod fericit înzestrările sale interpretative. Pentru prima dată la Bucureşti, Vilde Frang va aborda împreună cu Orchestra din Paris condusă de Paavo Järvi Concertul în re minor de Benjamin Britten, o lucrare prezentă din păcate rar pe scenele de concert şi pe care muziciana norvegiană o consideră unul dintre opusurile concertante cele mai importante ale secolului XX.
Veniţi dintr-o familie în care muzica joacă un rol foarte important. Tatăl şi sora dumneavoastră sunt amândoi contrabasişti. Sunteţi singura care a ales vioara. Cum s-a întâmplat asta?
Mi-am dorit foarte mult să cânt la contrabas când eram mică, pentru că o urmăream mereu pe sora mea cântând în Orchestra de Tineret şi am crezut că, natural, voi fi următoarea contrabasistă din familie. Cred că tatăl meu avea alte planuri pentru mine. Noi aveam pe atunci o maşină foarte mică şi aflând de intenţia mea de a studia contrabasul, mi-a spus: „Îţi poţi imagina trei contrabaşi în maşina noastră atunci când vom pleca în vacanţe? Unde vom mai avea noi loc? Şi ce se va întâmpla cu maşina? Te rog, alege ceva mai mic“. Peste jumătate de an am primit o vioară adevărată şi de acolo a început practic totul, a devenit o parte firească a vieţii mele să cânt la vioară.
Aţi cunoscut-o pe Anne Sophie Mutter. Ce simţiţi că-i datoraţi acestei violoniste, atât din punct de vedere profesional, cât şi uman?
Cred că-i datorez în primul rând o mare recunoştinţă pentru că este atât de implicată în dezvoltarea individuală a tinerilor artişti. Cel mai important lucru pe care l-am învăţat de la ea a fost importanţa concentrării pe dezvoltarea permanentă a propriei individualităţi şi a urmăririi propriului instinct. Nu am fost forţată către nimic, mi-a deschis practic lumea ducându-mă la muzee, filme, locuri pe care trebuie să le vezi. A pus un important accent pe dezvoltarea mea interculturală, mă întreba, de exemplu: „Cum ai putea cânta acest Faure dacă nu-l cunoşti pe Monet?”, aşa că Anne Sophie Mutter chiar mi-a oferit inclusiv o educaţie artistică iar pentru mine acest lucru a fost extrem de important. Are o metodă de predare cu adevărat autentică şi o gândire extrem de profundă, nu se axează doar pe exerciţiu, exerciţiu şi iar exerciţiu.
Să cânt la vioară a devenit o parte firească a vieţii mele Vilde Frang, violonistă
Cunoaşteţi creaţia pentru vioară a lui George Enescu? Care este opinia dumneavoastră despre muzicianul român?
Drept să vă spun, George Enescu este violonistul meu preferat. Am găsit câteva înregistrări cu el, extrem de vechi şi cred că este cel mai bun violonist pe care l-am ascultat vreodată. Ceea ce făcea el pe instrument era pur şi simplu magic. L-am ascultat interpretând Sonata La Follia de Corelli, o lucrare destul de uşoară, dar pe care el o cânta atât de aristocratic, parcă simţeai că are cu adevărat sânge albastru prin vene, era extrem de regal. Până în acest moment nu am cântat niciuna dintre lucrările semnate de Enescu, dar sunt foarte interesată de ele şi compozitorul Enescu sunt sigură că mă va preocupa în viitor.
Veţi interpreta la Bucureşti Concertul în re minor de Benjamin Britten, o lucrare dificila şi frumoasă, dar neglijată. De ce aţi ales acest concert?
Da, din păcate Concertul pentru vioară de Britten este pe nedrept negiljat, deşi consider această lucrare unul dintre cele mai mari concerte ale secolului XX, care chiar merită să fie ascultat mai des. Din fericire, anul acesta îl aniversăm pe Britten şi, astfel, acest concert îşi poate face loc mai uşor pe scenele muzicale. Este o lucrare incredibilă, atât de specială, are tot ceea ce-i trebuie unui bun concert pentru vioară, pasaje tehnice extrem de dificile, dar mereu justificate ca sens muzical, efecte coloristice foarte interesante la timpan şi percuţie, mereu există elemente interesante, atât în orchestră, cât şi în partitura solistică. Toate acestea conturează profilul unui concert mai degrabă virtuoz. Ar fi greşit să ne limităm doar la un singur termen, pentru că, de fapt, eu văd această lucrare mai degrabă ca pe o rugăciune, o rugăciune pasionată, îmi este destul de greu să descriu.
Deţineţi o vioară Jean-Baptiste Vuillaume, oferită de Fundaţia Anne Sophie Mutter. Cum vă simţiţi cântând pe acest instrument?
Mă simt extrem de norocoasă că deţin acest instrument, este ca un fel de suflet-pereche, cu o personalitate extraordinară. M-am luptat enorm cu el pentru a obţine ceea ce-mi doream, pentru a mă adapta la acest suflet fantastic. Poţi simţi realmente că acest instrument are o voce a sa extrem de personală. Am crescut împreună, de fapt, şi cred că mi-am adus propria contribuţie la dezvoltarea sa. Până la urmă, prefer acest lucru în locul unui instrument perfect, al cărui potenţial nu poate fi influenţat.
În afară de muzică, ce vă mai inspiră?
Vilde Frang: Poate fi orice, de la plimbatul prin natură, călăritul, îmi place foarte mult să călăresc, îmi place mult acea chimie extraordinară care se creează între tine şi cal, mă încarcă enorm. Îmi place să mă plimb, să explorez, de câte ori mă aflu într-un oraş nou sunt nerăbdătoare să văd cât mai mult posibil, să înregistrez impresii de la faţa locului. În caz contrar, viaţa mea ar fi restrânsă la hoteluri, taxiuri şi săli de concerte şi nu vreau asta. Trebuie să te provoci permanent, mărturisesc că şi dansul mă inspiră foarte mult, în copilărie am urmat câteva clase de balet şi de atunci am rămas ataşată de dans şi în mod special de flamenco.
Numele: Vilde Frang Bjærke
Data şi locul naşterii: 19 August 1986, Oslo, Norvegia
S-a născut într-o familie de muzicieni, tatăl şi sora sa fiind ambii contrabasişti.
Starea civilă: necăsătorită
Studiile şi cariera: A urmat studiile Institutului de Muzică Stephen Barratt-Due din Oslo Barratt Due şi s-a perfecţionat la Hochschule für Musik und Theater din Hamburg cu Kolja Blacher, iar din anul 2009 cu Ana Chumachenco la Academia Kronberg.
A debutat la vârsta de 10 ani cu Orchestra Radiodifuziunii Norvegiene, iar la 13 ani cu Orchestra Filarmonicii din Oslo, avându-l la pupitrul dirijoral pe Mariss Jansons. În anul 2004 a ajuns în finala Concursului Eurovision Tineri Muzicieni de la Lucerna,
Elveţia. Cariera sa interpretativă a luat un curs ascendent, Vilde Frang desfăşurând o bogată activitate solistică dar şi camerală.
A colaborat cu nume mari ale scenei internaţionale, ca Martha Argerich, Gidon Kremer, Yuri Bashmet, Renaud Capuçon şi Julian Rachlin.
În mai 2011, Vilde Frang a desfăşurat un amplu turneu european alături de Orchestra Nordwestdeutsch Philharmonie, interpretând Concertul pentru Vioară de Jean Silbelius.
Vilde Frang cântă pe o vioară Jean Baptiste Vuillaume, pusă la dispoziţia sa de către Fundaţia Anne-Sophie Mutter.
Locuieşte în: München, Germania
Se încarcă comentariile...
