Virgil Ianțu: „Profesorii trebuie pregătiţi pentru a preda în anul 2022. Rezultatele, din păcate, se văd“
0Prezentatorul emisiunii de cultură generală „Câștigă România“ spune că întâlnește mulți concurenți bine pregătiți, însă, pe de altă parte, crede că învățământul românesc are nevoie de o reformă.
Concursul „Câștigă România“ revine azi cu un nou sezon și câteva schimbări: va fi difuzat la TVR 1, de luni până joi, de la ora 21.00. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Adevărul“, Virgil Ianțu spune că a întâlnit mulți concurenți educați, dar că sistemul de învățământ din România are încă mari lipsuri, care se reflectă în pregătirea elevilor. Acesta vorbește despre hibele învățământului românesc, despre ce ar schimba, dar și despre relația cu Jasmina, fiica sa liceeană.
Adevărul: Ce speri să aducă mutarea emisunii „Câștigă România“ de la TVR 2 la TVR 1?
Virgil Ianțu: Sper să câştigăm şi mai mult public. Deşi nu am fost un călător între televiziuni, în cariera mea au avut loc câteva schimbări, iar în cei 22 de ani de televiziune, am constatat cu bucurie că publicul mă urmează. Sunt convins că cei ce ne-au fost alături timp de 10 sezoane vor fi prezenţi de acum şi pe TVR 1, de la ora 21.00. Dar aşteptăm şi alţi telespectatori să ni se alăture.
Nu îmi plăcea să studiez cu orele, în timp ce copiii se jucau pe stradă, sub geamul casei mele, dar o făceam, de multe ori cu ochii umezi. Performanţa şi educaţia nu se fac în confort.
Ce noutăți sunt în acest sezon?
În primul rând, această mutare pe TVR 1 şi ora 21.00, în loc de 20.00. În conţinut, noutatea apare la întrebarea „Câştigă România“. Aici, din acest sezon, concurenţii vor avea de identificat replici din filme sau citate memorabile. Cu această ocazie, vom revedea şi secvenţe ale unor filme din arhivă, pe care le-am putea vedea cu plăcere de 100 de ori. Iar premiul, în loc de maşină, va fi un cec în valoare de 50.000 de lei.
În cele zece sezoane de până acum, a fost un concurent care te-a impresionat în mod special?
Eu sunt impresionat de toţi cei care îşi fac curaj şi vin la „Câştigă România“, în faţa noastră, a publicului, şi se expun, cu riscul de a arăta şi ce nu ştiu, nu doar ce ştiu. Sunt nişte oameni extraordinari, de la care avem foarte multe de învăţat. Dar, ca să dau un exemplu, lecţia oferită de Magdalena, o concurentă de 27 de ani, nevăzătoare, este unică. Ea a câştigat 10 ediţii şi ne-a arătat cât de puternic poate fi un om, atunci când este educat. Minunat om!
Este vorba despre un format de cultură generală, pe teme legate de România. Câte lucruri știu românii despre România? Ce și cum se poate îmbunătăți?
Spre surprinderea mea şi a echipei, cei care ajung în studio au cunoştinţe despre România extrem de detaliate. Te şi întrebi de unde şi când au acumulat atâtea cunoştinţe. La această întrebare, ei răspund foarte simplu şi cu modestie: „Am mai citit câte ceva şi de la şcoală”. Şi asemenea oameni vin şi câştigă o ediţie sau mai multe, lucru extrem de dificil de realizat. Din acest motiv, eu îi apreciez enorm pe concurenţii cu care mă întâlnesc şi le spun acest lucru de fiecare dată.
În oferta bogată de divertisment – reality-show-uri, cooking-show-uri, talent-show-uri – ce șanse au formatele smart, de cultură generală?
Faptul că emisiunea „Câştigă România“ se află la sezonul 11 spune ceva. Publicul are nevoie de un astfel de format. Pe langă faptul că îţi verifici propriile cunoştinţe de cultură generală, ai ocazia să-ţi îmbogăţeşti bagajul cultural, dar e şi distractiv. Mulţi oameni cu care mă întâlnesc îmi spun că a devenit un ritual în famile să se adune în faţa televizorului şi să încerce să răspundă la întrebări în timpul emisiunii.
Atrag și public tânăr?
Da. Din fericire, cifrele ne arată că tot mai mulţi tineri urmăresc emisiunea, am avut tot mai mulţi concurenţi tineri, iar în deplasările mele prin ţară, mai iau şi pulsul străzii şi observ că mulţi tineri îmi spun că urmăresc emisiunea. Ăsta este un semn foarte bun.
Ai spus că ți-ai dori să fii profesor, pentru că: „acest lucru m-ar motiva să lupt cu cei care amână acea reformă reală a învăţământului pe care o aşteptăm cu toţii“. Ce ai face dacă ai fi în sistem, dacă ai fi implicat direct?
Pe lângă structura curriculumului, care este depăşită - aud acest lucru de la profesori şi elevi - ar fi necesară o resetare a sistemului de predare. Profesorii ar trebui pregătiţi pentru a preda în anul 2022. Din păcate, în multe cazuri, metodele şi limbajul folosite sunt anacronice şi greu de înţeles de către elevi şi atunci se creează sau se păstrează acel vid de comunicare între profesor şi elev. Rezultatele, din păcate, se văd.
Şi Jasmina a avut perioada ei în care îşi dorea tenişi aberant de scumpi, dar a început să înţeleagă şi să aprecieze câtă muncă se află în spatele fiecărui leu câştigat.
Ce materii ar fi absolut necesare în școală, dar nu se studiază?
Educaţia financiară este, în vremurile noastre, esenţială. Un tânăr trebuie să ştie cum se câştigă banii, ce trebuie să faci pentru a-i avea şi ce ar fi bine să faci atunci când îi ai. Cred că mai e nevoie de o educaţie ce ţine de bunele obiceiuri, a bunelor maniere, a lucrurilor elementare care te ajută să te prezinţi în mod civilizat în societate. Educaţia primită acasă trebuie să aibă continuitate şi la şcoală, sau chiar îndreptată la şcoală, în multe dintre cazuri.
Fiica ta este liceană. Ca părinte, cum te implici în educația ei, ce e bine și ce nu la acest nivel, în învățământul românesc?
Din fericire, am reuşit, ca părinţi, să o facem responsabilă. E o muncă de durată, care necesită o implicare directă, prin insuflarea unor principii de bază sau valori ce formează un caracter. Problemele legate de învăţământ sunt diferite, ea studiind la o şcoală privată, dar cele de bază sunt aceleaşi. A început şcoala într-o şcoală de stat, dar după câţiva ani, am realizat că este nevoie de schimbare. Îmi doream din suflet să rămână la acea şcoală, era şi foarte aproape de casă de altfel, dar când am văzut că şcoala este condusă de părinţi, nu de profesori, am decis să schimbăm macazul.
Cât contează educația de acasă și cât contează cea de la școală?
Cum spuneam, ele trebuie să meargă mână în mână, în mod coerent, pentru a nu-l dezorienta pe elev şi pentru a-i da încredere în ambele părţi. Dar este clar: un părinte, dacă tot a decis să aibă un copil, trebuie să fie implicat 100% în formarea lui. Rezultatele se văd mai târziu: şi atunci când există implicare, şi când nu.
Cum era elevul Virgil Ianțu?
Eram neastâmpărat, dar şcoala pe care am făcut-o, Liceul de Muzică Ion Vidu din Timişoara, de la preşcolari, până în clasa a XII-a, îmi impunea o anumită rigoare şi disciplină. Era o şcoală care nu ierta, care te elimina, dacă nu ţineai ritmul. Nu îmi plăcea să studiez cu orele, în timp ce copiii se jucau pe stradă, sub geamul casei mele, dar o făceam, de multe ori cu ochii umezi. Performanţa şi educaţia nu se fac în confort.
Jasmina, fiica ta, este adolescentă. Este o perioadă mai grea pentru tine, ca părinte?
Este o perioadă foarte frumoasă în care am reuşit să ne câştigăm încrederea reciproc. E minunat să ştii că poţi avea încredere în copilul tău, că ia deciziile bune pentru el. Totodată, ţinem aproape, aşa cum recomand fiecărui părinte să facă.
Ce limite îi impui: la școală, acasă, în societate, financiar?
Nu îmi place să impun limite, mai ales la această vârstă. Cred că, în calitate de părinţi, trebuie doar să avem abilitatea de a le transmite copiilor valorile de care au nevoie şi de care bineînţeles că nu sunt conştienţi. E un proces care durează, nu e simplu, dar cu implicare şi dragoste, se poate. Şi Jasmina a avut perioada ei în care îşi dorea tenişi aberant de scumpi, dar a început să înţeleagă şi să aprecieze câtă muncă se află în spatele fiecărui leu câştigat.
Pe când un nou proiect muzical?
Când apare, promit, facem un interviu special pe acest subiect.
Se încarcă comentariile...
