România TV a fost amendată de CNA cu 10.000 de lei, în urma unor reclamaţii CSM şi DNA
0
Televiziunea România TV a fost amendată cu 10.000 de lei de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), marţi, pentru emisiunile „Ediţia de seară“ difuzată în 10 mai, „Cheia zilei“, difuzată în 15 iunie, şi emisiuni de dezbatere şi ştiri difuzate în perioada 18 - 30 septembrie.
Reclamaţiile au fost formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru că nu a fost solicitat un punct de vedere al unei persoane acuzate şi nu au fost respectate prevederi ale legislaţiei audiovizuale referitoare la utilizarea unor înregistrări.
Potrivit reclamaţiei formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în cadrul dezbaterilor din emisiunea „Ediţia de seară“, Elena Udrea, deputat în Parlamentul României şi fost ministru, a lansat acuzaţii la modalitatea de funcţionare a sistemului judiciar român, afirmând existenţa unor interfeţe între activitatea DNA, SRI şi clasa politică.
„În concret, în cadrul intervenţiei telefonice, doamna Udrea a făcut referiri la modalitatea de constituire, instrumentare şi soluţionare a unor dosare penale, afirmând că acestea se realizează în mod arbitrar şi nelegal, iar măsurile privative de libertate dispuse cu privire la persoana sa au fost luate la ordinul procurorului şef al DNA, în mod abuziv, în scopul discreditării sale. Mesajul public generat de afirmaţiile menţionate a fost unul defavorabil sistemului judiciar şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, inducându-se ideea că activitatea acestora se desfăşoară cu încălcarea dispoziţiilor legale şi în realizarea unor interese de natură politică“, arată reclamaţia.
În emisiunea „Cheia zilei“, potrivit unei alte reclamaţii formulte de CSM, într-o intervenţie telefonică, fostul preşedinte Traian Băsescu a acreditat ideea că activitatea de urmărire penală şi judiciară a procurorilor din DNA este coordonată şi influenţată prin impunerea unor soluţii de către instituţii sau persoane în afara sistemului judiciar.
„Prin referiri exprese la procurorul DNA - Structura Teritorială Constanţa care a susţinut concluziile orale în dosarul penal în care fratele său, Mircea Băsescu, avea calitatea de inculpat dar şi prin afirmaţiile depreciative («prostălău», «lipsit de bun simţ») referitoare la persoana şi activitatea profesională a domnului Jean Uncheşelu, procuror DNA-Structura Centrală, domnul Traian Băsescu a lansat ideea că aceştia şi-ar fi exercitat funcţia în mod abuziv, urmărind alte interese decât respectarea legii. Afirmaţiile menţionate sunt de natură a naşte, în conştiinţa publică, suspiciuni cu privire la funcţionarea sistemului judiciar, în special pe componenta de exercitare a sarcinilor de serviciu de către procurorii DNA. Mesajul public generat de utilizarea unor cuvinte depreciative referitoare la persoana şi activitatea profesională a unor procurori DNA, au aptitudinea de a decredibiliza corpul magistraţilor acestei structuri de parchet“, arată reclamaţia.
„Totodată, acreditarea ideii că activitatea acestora se desfăşoară cu încălcarea dispoziţiilor legale creează un dubiu greu de înlăturat cu privire la independenţa magistraţilor, cu consecinţa afectării sistemului judiciar“, mai arată reclamaţia.
În cadrul unor emisiuni de dezbatere şi ştiri din perioada 18 - 30 septembrie a fost difuzat un material înregistrat, format din fotografii diverse cu procurorul DNA, Mircea Negulescu, cu avocata Claudia Tănase (în una dintre aceste fotografii, femeia avea bluza ridicată, şi îşi ţinea mâna pe abdomen), fotografii cu Răzvan Alexe, o schemă care prezenta o relaţie între Mircea Negulescu - procuror, Claudia Tănase - martor denunţător, Stelian Bădescu - fost primar Ploieşti, Răzvan Alexe, Sabin Iancu - şef SRI Prahova, precum şi o conversaţie, care pare a fi de pe o reţea de socializare, între Mircea Negulescu şi Cătălin Stavri.
„Vă solicit să analizaţi dacă transmiterea de către un post de televiziune cu acoperire naţională a unor fotografii care surprind aspecte de la un eveniment privat însoţite de subtitlul «Porno-procurorul DNA» încalcă sau nu încalcă dispoziţiile legale aplicabile tuturor instituţiilor mass media din domeniul audiovizualului din România“, arată una dintre reclamaţii.
Sancţiunea a fost acordată la o reluare a votului, după ce cazul a fost discutat de membrii forului audiovizual în mai multe şedinţe.
„Este normal ca CSM să se autosesiseze în momentul în care politicienii fac declaraţii în ceea ce priveşte justiţia, dovadă că CSM s-a autosesizat şi în primăvară şi în vară pentru declaraţiile pe care le-a făcut fostul preşedinte Traian Băsescu, fostul ministru Elena Udrea, fostul premier Victor Ponta. Au transmis puncte de vedere referitor la declaraţiile lor, puncte de vedere ale CSM, concretizate prin comunicate de presă pe care le-am transmis. Aşa se explică de ce reclamaţia este din luna iulie pentru o emisiune din luna mai. Declaraţiile fostului preşedinte Traian Băsescu, CSM s-a autosesizat, a discutat, a hotărât ceva, după care au făcut reclamaţia la dumneavoastră. Nu ştiu ce ar fi trebuit să facă postul de televiziune într-o astfel de situaţie. Nu am de gând să apăr în niciun fel niciunul din politicienii din România, niciuna din declaraţiile făcute, niciuna din dezvăluirile făcute de ei. Au fost făcute public, s-au exprimat, postul de televiziune le-a găzduit. Dacă doriţi să vă aducă probe, puteţi să îi invitaţi pe domniile lor, puteţi să invitaţi CSM. Nu este postul de televiziune răspunzător pentru declaraţiile făcute de dânşii, indiferent cum îi cheamă“, a spus Roxana Niculescu, director de programe România TV, într-o şedinţă CNA anterioară.
Dorina Rusu i-a atras atenţia că. potrivit Codului audiovizual, este datoria moderatorilor să ceară probe pentru orice afirmaţie, nu a Consiliului.
Amenda a trecut cu şase voturi, după ce Orsolya Eva Borsos şi-a retras propunerea de acordare a unei amenzi de 20.000 de lei pe care a formulat-o într-o şedinţă anterioară. „Retrag propunerea de 20.000 de lei, în speranţa de a vota ceva“, a spus Orsolya Eva Borsos.
Astfel, Orsolya Eva Borsos, Viorel Vasile Buda, Monica Gubernat, Radu Bogdan Herjeu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea au votat pentru amenda de 10.000 de lei, în defavoarea propunerii de 40.000 de lei, preluată de Dorina Rusu de la Valentin Alexandru Jucan. Aceasta a fost votată de Dorina Rusu şi de Gabriel Tufeanu.
„Postul de televiziune are obligaţia să informeze corect şi să facă tot posibilul să obţină informaţii în baza cărora publicul să îşi formeze propria opinie. În toata telenovela asta a unora care se comportă ca nişte personaje de telenovelă, postul de televiziune până unde poate merge fără să încerce să ofere un punct de vedere al avocatului? Trebuia să îi spuneţi - vi se aduc acuzaţii, doriţi să exprimaţi un punct de vedere? Tot conform Codului, în situaţia în care persoana refuză să prezinte un punct de vedere, radiodifuzorii sunt obligaţi să precizeze acest fapt. Nu am văzut nicăieri un moderator care să spună că a încercat să obţină un punct de vedere pe care invitaţii îl acuză, dar nu a dorit să intervină. Am văzut în foarte puţine situaţii că li s-a cerut o minimă probă cum că ceea ce spun poate să fie cumva demonstrat – de la trafic de droguri, iubiri interzise, dezmăţ. Totuşi, aceşti oameni plus cei care contribuiau la încingerea subiectului discutau despre procurori care îi anchetează“, a spus Jucan într-o şedinţă trecută.
Într-o şedinţă anterioară, amenda de 10.000 de lei a fost votată de Viorel Vasile Buda, Monica Gubernat, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea. Amenda de 40.000 de lei a fost votată de Gabriel Tufeanu şi Dorina Rusu, iar cea de 20.000 de lei, de Orsolya Eva Borsos şi Radu Bogdan Herjeu.
Amenda a fost dată în baza articolului 3, alineatul 2 din Legea audiovizualului, care prevede că toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.
De asemenea, sancţiunea a fost dată în baza articolului 40, alineatele 1 şi 2 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual.
„În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt“, arată articolul.
La alineatul 2, articolul menţionat prevede că moderatorii programelor au obligaţia să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare sau să indice, cel puţin, probele care le susţin, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt.
Amenda a mai avut la bază şi articolul 65, litera c din Codul audiovizual, care prevede că în emisiunile de ştiri şi dezbateri, titlurile şi textele afişate pe ecran trebuie să reflecte cât mai fidel esenţa faptelor şi datelor prezentate.
Într-una dintre şedinţele în care a fost discutat subiectul, Gabriel Tufeanu a făcut referire la textele afişate pe ecran, care apar în mod violent. „În ce fel violent apar şi ce structură au, sunt mai multe bombe decât la Alep. Nu ştiu câte au fost, că nu am putut să le număr - bombă, imagini care aruncă în aer, bombă despre denunţătoarea porno din dosar, numai bombe. Chiar nu le inţeleg“, a spus membrul CNA.
Florin Gabrea a fost de părere atunci că „o atitudine a postului precumpănitoare într-o anumită direcţie“ se poate vedea inclusiv din burtiere. „Una dintre ele - «Traian Băsescu spune adevărul despre Codruţa Kovesi», de unde ştiţi dumneavoastră că acela este adevărul?“, a spus Gabrea.
Sancţiunea a fost formulată şi în baza articolelor 38 din Codul audiovizual, potrivit căruia difuzarea înregistrărilor convorbirilor telefonice sau a corespondenţei provenite din surse confidenţiale ori a căror credibilitate nu este suficient verificată este permisă numai dacă acestea prezintă un interes public justificat şi sunt însoţite de punctul de vedere al persoanei vizate.
Articolul 39 din Codul audiovizual a stat, de asemenea, la baza sancţiunii. Acesta prevede că ori de câte ori se invocă interesul public justificat pentru a difuza producţii audiovizuale care pot aduce atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale unei persoane, difuzarea trebuie însoţită de punctul de vedere al persoanei în cauză. În situaţia în care persoana refuză să prezinte un punct de vedere, radiodifuzorii sunt obligaţi să precizeze acest fapt.
Se încarcă comentariile...
