Tudor Giurgiu îi cere demisia lui Eugen Şerbănescu: „Nu mai aveţi nicio justificare de a sta în fruntea CNC”

Tudor Giurgiu scrie că Eugen Şerbănescu este responsabil de falimentul filmului românesc

„Primul pas spre normalitate în filmul românesc este tot demisia dumneavoastră”, spune regizorul şi producătorul Tudor Giurgiu într-o scrisoare deschisă adresată lui Eugen Şerbănescu, actualul director al Centrului Naţional al Cinematografiei.

În scrisoarea deschisă formulată ca răspuns la un „comunicat” al CNC numit „Dl. Giurgiu şi lichelismul cu papion” şi postat pe site-ul instituţiei, regizorul şi producătorul Tudor Giurgiu cere public demisia lui Eugen Şerbănescu, acuzându-l de „dezastrul instituţional în care se afla filmul românesc”.

„Am citit cu stupoare aşa-zisul comunicat de presă publicat recent pe siteul CNC şi semnat «Biroul de presă al CNC», entitate inexistentă în organigrama instituţiei dvs. Textul nu este altceva decât un atac la persoană şi un exerciţiu de stil inadecvat poziţiei publice pe care o aveţi. Cu acest text nu reuşiţi decât să demonstraţi o atitudine feudală constantă faţă de cineaşti şi succesele lor”, îşi începe Tudor Giurgiu scrisoarea, publicată pe www.tudorgiurgiu.ro. „Nu mai aveţi nicio justificare de a sta în fruntea CNC”, scrie cineastul.

Giurgiu îi reproşează, printre altele, lipsa unei strategii din partea CNC, finanţarea continuă a unor case de producţie care au scos pe piaţă filme „dezastruoase” şi faptul că Eugen Şerbănescu îşi arogă pe nedrept merite în sprijinirea şi creşterea noii generaţii de regizori. „Nu aţi generat în niciun fel această recoltă de premii, ci dimpotrivă, aţi supravieţuit «în post» fix datorită premiilor aduse de colegii mei. Noi v-am ţinut în viaţă şi nu invers”, subliniază Giurgiu, dezvăluind faptul că Şerbănescu a fost la un pas de a fi demis de Emil Boc, însă a fost salvat de mandatul său special de funcţionar public, cu termen nelimitat.

Conflictul s-a aprins în luna decembrie, la gala Producătorilor Independenţi de Film (IPIFF), de la Cinema Studio, când Tudor Giurgiu a criticat pe scenă activitatea actualului director CNC - aflat în această funcţie din 2006 – declarându-l responsabil de falimentul filmului românesc.

Afirmaţia sa a avut drept consecinţă un text de opinie numit „comunicat” şi postat pe site-ul CNC: „Care «faliment», din moment ce filmele selectate şi făcute cu banii de la CNC au avut şi au succes intern şi internaţional??!!!”, se arată în text. „Deplângem, pe această cale, starea psihică obosită de atâta muncă în care se află dl. Tudor Giurgiu şi care l-a condus la asemenea dezinformări şi intoxicări, în total dezacord cu realitatea - probabil şi din cauza disperării domniei sale faţă de datoria de aproape două milioane şi jumătate de Euro pe care firma Libra o are faţă de CNC”, îl acuză CNC, afirmând că Tudor Giurgiu a beneficiat de cele mai multe fonduri din partea instituţiei sub directoratul lui Şerbănescu – 5,1 miloane de euro, din care 2,5 milioane a reprezentat sprijin nerambursabil.

„În consecinţă, în loc să inventeze un aşa-zis faliment al cinematografiei româneşti, dl. Giurgiu ar face mai bine să se gândească la falimentul moral, ba chiar la descompunerea morală a unor întreprinzători în capitalismul timpuriu din România post-decembristă, sezonul nou - lichelismul cu papion”, este tonul pe care se încheie comunicarea oficială a CNC.

Cadou de 70.000 de euro de la CNC

În răspunsul său, Giurgiu explică faptul că datoriile producătorilor la CNC sunt normale, „atâta vreme cât banii primiţi sunt sub formă de credit fără dobândă şi filmul românesc nu reuşeşte încă să-şi acopere costurile din încasări sau vânzări, în afara a 1-2 exemple notabile” şi enumeră proiectele în care companiile sale, Libra Film şi Asociaţia pentru Proomovarea Filmului Românesc, sunt implicate anual - inclusiv TIFF, cel mai mare festival de film din România, şi premiile Gopo. „Festivalul TIFF ne costă peste 1.6 milioane de Euro, este unul din cele mai apreciate festivaluri europene, iar banii de la CNC reprezintă aprox. 10% din buget”.

Acesta trece în revistă parcursul şi background-ul lui Eugen Şerbănescu, aminteşte de scandalurile mai vechi, declanşate de Cristi Puiu şi Cristian Mungiu şi rămase fără consecinţe, şi subliniază faptul că, după şase ani de mandat, „primul pas spre normalitate în filmul românesc este tot demisia dumneavoastră”.

Totodată, Giurgiu îl acuză pe Şerbănescu de semnarea unor „contracte de miliarde de lei pentru filme fără nicio performanţă” şi de faptul că a evitat auditul calitativ în toţi aceşti ani: „A auzit cineva de filmele «Umilinţa», «Tranziţia, bat-o vina» sau «Iubire elenă?» Sau de Festivalurile Dream Fest din Slatina, Future Movie din Galaţi sau Golden Carpathian din Bucureşti? Toate au fost finanţate cu mână largă de către CNC. E de notorietate de asemenea că filmul românesc «Eva» a primit în 2010 un cadou de la CNC de peste 70.000 $ pentru o fantomatică participare (nicidecum nominalizare) la categoria «muzică» la Premiile Oscar şi Globul de Aur în timp ce «După dealuri» a meritat doar aprox 15.000 $ pentru activităţi de promovare în SUA care ar fi trebuit – în mod firesc – să ne aducă prima nominalizare la Oscar”.

Tot în timpul mandatului lui Eugen Şerbănescu, resursele CNC s-au redus considerabil, concursul nemaiavând loc de două ori pe an. CNC a pierdut, în această perioadă, co-finanţarea din partea Loteriei Romane, iar în 2009, pentru că a uitat să notifice la timp Comisia Europeană pentru schema de ajutor de stat în cinematografie, instituţia nu a mai putut organiza niciun concurs de scenarii mai bine de un an.

„Cât despre dezmăţul alocărilor discreţionare de fonduri pentru festivaluri de film-fantomă nefrecventate de public sau de presă, care n-au nici măcar materiale de prezentare, aici aş putea umple pagini întregi de exemple. Din finanţările generoase pe care le-aţi acordat către manifestări care fie că au sucombat, fie erau „pomeni” pentru partid, fie diverse şuşe cu pretenţii aducătoare de „parandărăt”, se puteau face cel puţin alte 5 filme”, spune Tudor Giurgiu, sugerând acte de corupţie ale actualului director CNC.

Fragmente din scrisoarea deschisă a lui Tudor Giurgiu:

• „Subsemnatul, adică «licheaua cu papion», a îndrăznit în luna decembrie să spună public că s-a săturat să asiste impasibil la dezastrul instituţional în care se află filmul românesc şi nu mai doreşte să valideze un CNC netransparent, vetust, care nu are nici o strategie şi viziune de anvergură despre cinematografie, nu mai doreşte să legitimeze prin evenimente (gale , festivaluri, etc) prestaţia penibilă pe care o exercitaţi, în calitate de autoritate administrativă supremă, asupra filmului românesc. De fapt, sunteţi un Supravieţuitor. Un Împărat gol.

• Pentru cei care nu vă cunosc, sunteţi un funcţionar public cu mandat nelimitat (caz aproape unic), şef absolut al cinematografiei române din octombrie 2006, altfel doctor în aerodinamică şi construcţii aerospaţiale, autor al romanului politic După-amiaza cu o nimfomană pe vârful muntelui Parîng şi al piesei de teatru A doua scrisoare pierdută.

• Unul dintre conducătorii cei mai contestaţi şi ţinta a numeroase scandaluri în ultimii 6 ani cărora, însă, le-aţi supravieţuit cu brio, ţinut fiind în viaţă de succesele pe bandă ale filmelor româneşti. Aţi devenit «un héros très discret», vorba filmului, un eficient şi deştept împărţitor anual de fonduri, mulţumind «lupii tineri» dar şi pe cei afirmaţi înainte de 1989, plus inerenta clică de profitori cotizanţi. Sigur că doar noi, cei din interiorul industriei de film, ştim cum stau lucrurile. Pentru opinia publică nu s-au văzut decât succesele, fiindcă opinia publică nu ştie că motorul acestor succese nu este şi nu a fost întreţinut în mers de către dumneavoastră, ci dimpotrivă.

• Am ajuns într-o situaţie inadmisibilă pentru o cinematografie admirată pe tot globul. Finanţările pentru producţiile de film alocate de CNC în 2012 sunt mai mici decât în Macedonia sau Bulgaria, ţări fără nici un film notabil în ultimii ani. Nu există nici o strategie pentru încurajarea coproducţiilor, nu vă preocupă semnarea nici unui tratat de coproducţie. Practic, cineaşti din toate generaţiile sunt şi vor fi afectaţi de falimentul politicii dezastruoase promovate de dvs.

• Sub paravanul succeselor şi premiilor pe bandă rulantă din festivaluri, sistemul scârţâie din toate încheieturile: bani sunt tot mai puţini, filme se fac tot mai rar, scandalurile se perpetuează. CNC-ul se vede, din exterior, foarte prost: un director care se războieşte cu cineaştii, interesat doar de tragerea sforilor la concursurile CNC o dată la un an jumate şi un staff demoralizat, dezbinat şi fricos în a-şi exprima liber opiniile. CNC-ul e o instituţie nereformată, cu o imagine publică internă şi externă dezastruoasă.

• Nu mai aveţi nicio justificare de a sta în fruntea CNC. Un funcţionar public îşi poate da liniştit măsura priceperii şi competentei pe durata a 6 ani. Dumneavoastră sunteţi un scriitor care conduce prost cinematografia din 2006 iar ideea că se va mai schimbă ceva în bine până veţi ieşi la pensie e utopie curată. Pledez pentru un scurtcircuit necesar la CNC, pentru a deveni o organizaţie condusă de oameni care au autoritate profesională asupra breslei, capabili să găsească surse suplimentare de finanţare ale filmului românesc (care primeşte oricum zero lei de la bugetul de stat), aşa încât mai mulţi regizori din toate generaţiile să poată să facă film în condiţii civilizate. Altfel, peste 20 de ani, cei foarte tineri azi ne vor judeca pe toţi «în bloc» şi ne vor declara vinovaţi pentru că, trecând de premii şi succese, nu am construit nimic în urma noastră”.