Zece mituri despre depresie

Zece mituri despre depresie

Depresia este folosită pentru a face referire la diferite stări, motiv pentru care termenul este, adesea, folosit cu înţeles greşit FOTO Shutterstock

„Doar femeile suferă de depresie“, „totul se petrece în mintea ta“, „depresia nu poate fi tratată“. Acestea sunt doar câteva dintre cel mai des întâlnite mituri despre depresie, care alternează înţelegerea corectă a bolii, dar şi capacitatea de a fi tratată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Problema provine, în mare parte, din cauza faptului că adesea folosim termenul de „depresie“ pentru a descrie diverse tipuri de stări, astfel că semnificaţia depresiei clinice îşi pierde înţelesul. Experta Deborah Gray, diagnosticată cu depresie clinică, a identificat pentru site-ul „Health Central“ principalele mituri din jurul acestei boli şi a explicat cum stau lucrurile de fapt. 

1. Depresia nu este o afecţiune medicală reală 
 
Depresia cronică este o afecţiune medicală gravă, care nu numai că afectează starea şi gândurile individului, ci şi trupul acestuia. Cercetările au arătat că unele dintre cauzele depresiei pot fi genetice şi biologice. Cei care se confruntă cu această afecţiune prezintă un nivel mai ridicat de hormoni de stres, iar creierul prezintă o scăderea a activităţii în anumite zone cerebrale. 
 
2. Chiar dacă depresia este o afecţiune medială reală, aceasta nu poate fi tratată
 
Depresia este tratabilă, iar mai mult de 80% din persoanele ce au suferit de tulburări depresive au cunoscut o ameliorare a stării în urma tratamentului. 
 
Primul pas  pentru găsirea unui tratament eficient constă în efectuarea unei examinări fizice pentru a fi excluse alte cauze ce ar putea provoca asemenea simptome, precum problemele cu glanda tiroidă.  Odată ce ai fost diagnosticat cu depresie, vei decide alături de medicul tău cu privire la un tratament care va include medicamentaţie, psihoterapie şi poate chiar o combinaţie a celor două.
 
3. Depresia nu este diferită de starea de tristeţe şi reprezintă o parte normală a vieţii
 
Să pui semn de egalitate între depresie şi tristeţe este ca şi cum ai spună că o răceală este acelaşi lucru cu pneumonia. Cu toţii am avut stări de indispoziţie, apărute adesea ca reacţii la o dezamăgire, la un eveniment nefericit, sau, pur şi simplu, fără a avea un motiv bine întemeiat. Dar, această stare durează o zi sau două. Pe de altă parte, depresia poate dura o viaţă întreagă. În plus, nimeni nu comite o sinucidere din cauza unei stări de spirit proaste. 
 
4. Oamenii care cred că suferă de depresie manifestă un sentiment de milă pentru propria persoană
 
Numai în Statele Unite, depresia afectează anual aproximativ nouă milioane de oameni. De depresie au suferit şi personalităţi precum Napoleon Bonaparte, Abraham Lincoln, Winston Churchill, Sir Isaac Newton, Stephen Hawking, Charles Darwin, Ludwig von Beethoven sau Michelangelo, adică nu chiar genul de oameni care să-şi plângă de milă.
 
5. Poţi alunga depresia. Dacă nu, eşti un om slab 
 
La fel cum se întâmplă şi în cazul diabetului sau a afecţiunilor cardiace, depresia nu poate fi alungată. Ea este provocată de schimbările chimice ce au loc în organismul, schimbări ce nu pot fi depăşite prin gândire pozitivă sau prin determinare. Având în vedere prejudecăţile privind afecţiunile mintale, să cauţi ajutor pentru tratarea depresiei nu reprezintă un semn de slăbiciune, ci un act de curaj şi tărie.
 
6. Depresia trece de la sine 
 
Pentru cei mai norocoşi dintre noi, depresia poate trece de la sine. Dar pentru ceilalţi, depresia poate dura luni de zile, ani sau se poate manifesta chiar şi pe termen nelimitat. Deşi poate trece de la sine, această afecţiune poate reveni în viitor. Depresia clinică este o afecţiune potenţial fatală, iar dacă se aşteaptă vindecarea fără tratament, sinuciderea ar putea reprezenta rezultatul final.
 
7. Depresia este normală odată cu înaintarea în vârstă
 
Depresia nu reprezintă o parte normală a procesului de îmbătrânire, dar seniorii experimentează mai multe evenimente care pot declanşa această afecţiune. Mai mult decât atât, persoanele cu o vârstă mai mare de 60 de ani au crescut într-o epocă în care problema bolilor mintalele nu era discutată, iar ei se puteau simţi ruşinaţi dacă cereau ajutorul. 
 
8. Depresia afectează numai femeile   
 
Deşi femeile sunt de două ori mai mult afectate de depresie comparativ cu bărbaţii, în mod cert depresia se manifestă şi la reprezentanţii sexului masculin. Adesea, depresia clinică nu este semnalată de bărbaţi, mai ales în culturile care-i descurajează din a cere ajutor sau din a-şi arăta slăbiciunile. Mai mult decât atât, bărbaţii au o rată mai mare a tentativelor de suicid, aşa că este crucial pentru ei să ceară ajutorul. 
 
9. Depresia nu afectează copiii sau adolescenţii
 
Ne place să credem că toţi experimentează o copilărie fericită, lipsită de griji, însă nu este întotdeauna aşa. Copiii nu sunt la fel de buni la manifestarea sentimentelor precum adulţii, aşa că cei mari trebuie să preia iniţiativa şi să identifice dacă tinerii prezintă simptome ale depresiei.
 
10. Dacă un membru al familiei tale a suferit de depresie, atunci şi tu vei suferi 
 
În acelaşi mod în care poţi fi predispus genetic la hipertensiune arterială sau la diabet, poţi fi predispus genetic şi la depresie. Desigur, acest lucru nu presupune că dacă un membru al familiei a suferit de această afecţiune, şi tu o să ai aceeaşi soartă. Trebuie doar să conştientizezi că riscurile tale de a suferi de depresie sunt mai mari în acest caz, aşa că cere ajutor dacă simţi că dezvolţi vreun simptom. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările