Prof.dr. Ovidiu Băjenaru: „În ţările cu un sistem medical dezvoltat, mortalitatea în AVC-uri a scăzut foarte mult“. Ce se întâmplă în România

Prof.dr. Ovidiu Băjenaru: „În ţările cu un
sistem medical dezvoltat, mortalitatea în AVC-uri a scăzut foarte mult“. Ce se
întâmplă în România

Prof.dr. Ovidiu Băjenaru

Accidentul vascular cerebral – AVC – este, alături de boala coronariană, printre cele mai frecvente afecţiuni. Riscul de deces este crescut, afecţiunea fiind principala cauză a invalidităţii severe şi definitive.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Abordarea AVC-urilor trebuie făcută într-o manieră foarte complexă, încă de la prevenţie - cea primară fiind extrem de importantă şi asta înseamnă identificarea factorilor de risc şi tratamentul lor, ceea ce este în primul rând datoria medicilor de familie şi apoi a medicilor internişti cardiologi, fiind vorba despre boli vasculare. Este apoi situaţia accidentului vascular cerebral acut (AVCA) care este o problemă a neurologilor - dar ca să ajungă la neurolog, un astfel de pacient trebuie să fie adus de urgenţă de sistemul de asistenţă medicală prespitalicească într-un serviciu de neurologie şi, în România, practic, toate secţiile de neurologie din spitalele judeţene, nu mai vorbesc de cele universitare, dar şi din multe spitale municipale au secţii de neurologie şi, cum principala activitate este legată de AVC-uri, există şi experienţa necesară“, a declarat prof. dr. Ovidiu Băjenaru, şeful Clinicii de Neurologie din Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, citat de agerpres.ro.

Tratamentul trebuie instituit în primele ore de la debutul AVC

Diagnosticul precoce şi terapia eficientă instituită din primele ore de debut ale AVC salvează viaţa pacienţilor şi îi fereşte de dizabilităţi severe. „De aceea, în ţările cu un sistem medical dezvoltat, mortalitatea în AVC-uri a scăzut foarte mult. În ţările occidentale, în SUA, faţă de ce se întâmplă în România şi, în general, în ţările din zona central-estică a Europei, este mortalitatea din cauza AVCA este de 4-5 ori mai mică sau în unele ţări chiar mai mult faţă de ce se întâmplă la noi“, a mai spus Băjenaru.

Recuperarea neurologică a pacienţilor care supravieţuiesc depinde de leziune, de
structura creierului fiecărui pacient, de bolile associate pe care acesta le are. „Din păcate, un AVC, odată ce s-a produs, şansa ca acel pacient să facă o recurenţă, un alt AVC, este de nouă ori mai mare decât în populaţia generală. Pacientul cu AVC este, în general, unul cu probleme de risc vascular, cardiace şi periferice şi, de exemplu, statisticile ne arată că un pacient cu AVC are neşansa ca, în perioada următoare, să facă de 4-5 ori mai frecvent un infarct de miocard faţă de restul populaţiei“.

Pacientul nu poate fi transportat pe distanţe mari

Universitarul a ami spus că în România lipsesc multe lucruri, dar nu la nivelul medicilor neurologi care au o pregătire solidă. „Un progres important s-a făcut după 2015, când, după eforturi îndelungate şi foarte susţinute ale SNR, am reuşit să convingem conducerea Ministerului Sănătăţii de la acea vreme să înţeleagă şi să statueze înfiinţarea unităţilor de AVCA, lucruri care în ţările cu sisteme de sănătate dezvoltate din lume există de peste 20 de ani, dar chiar şi în ţări cu un sistem nu la fel de dotat ca acestea. Pasul următor semnificativ a fost anul trecut şi la începutul acestui an, când actuala conducere a MS a emis un ordin prin care, practic, se statuează, se doreşte înfiinţarea acestor unităţi de AVCA cel puţin în fiecare spital judeţean din ţară, ceea ce este normal pentru că AVC trebuie tratat acolo unde există populaţia care suferă acest AVC - necesită un timp foarte scurt de la producerea AVC până la intervenţia terapeutică şi nu poţi transforma pacientul pe distanţe foare mari.“
Declaraţiile au fost făcute la o manifestare ştiinţifică organizată de Fundaţia Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România (SNR), Institutul RoNeuro, Centru de Cercetare şi Diagnostic din Cluj-Napoca şi Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).

 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: