Stresul, ca mod de viaţă: bărbaţii devin mai egoişti, iar femeile mai empatice

Stresul, ca mod de viaţă: bărbaţii devin mai egoişti, iar femeile mai empatice

Supuşi stresului, bărbaţii devin mai egoişti pentru a-şi conserva energia necesară rezolvării situaţiei FOTO Shutterstock

Studiile demonstrează că bărbaţii şi femeile au mecanisme diferite atunci când se confruntă cu situaţii stresante: femeile sunt mai empatice, iar bărbaţii mai egoişti.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Există două moduri în care oamenii răspund la situaţiile stresante. Oamenii supuşi stresului pot deveni mai egoişti, pentru a-şi conserva resursele mentale mai bine, concentraţi pe propria persoană şi evitând interacţiunea cu ceilalţi, sau pot deveni mai deschişi, mai empatici, ca un mod de a rezolva situaţia stresantă, căutând susţinerea comunităţii, notează „Time“.
 
Femeile tind să fie cele empatice, cele care caută susţinerea apropiaţilor, susţine un nou studiu publicat în „Jurnalul de Psihoneuroendocrinologie“ din SUA. În cadrul cercetării, 40 de femei şi 40 de bărbaţi au trecut printr-un test de stres care consta dintr-un discurs şi rezolvarea unor probleme de matematică în faţa unui public. După această probă, participanţii au mai trecut printr-o serie de teste care le măsurau abilitatea de a diferenţia între sentimentele lor şi dorinţele altor oameni. 
 
De exemplu, participanţii au fost instruiţi cum să mute obiecte pe un raft. Dacă mutarea obiectelor era corectă, implica faptul că erau în stare să înţeleagă perspectiva altcuiva, adică implica un anumit nivel de empatie.
 
Femeile supuse stresului au îndeplinit sarcina mult mai bine decât cele din grupul de control, care nu fuseseră supuse niciunei situaţii stresante. Totuşi, pentru bărbaţi a fost valabil opusul: cei stresaţi au avut rezultate mai slabe decât cei relaxaţi. 
 
Studiul sugerează că femeile devin mai înţelegătoare sub stres, dar bărbaţii nu.
 
Motivele pentru care se petrece asta nu sunt înţelese complet. Conform cercetătorilor, este posibil ca empatia afirmată în situaţii stresante să fie accentuată datorită înclinaţiei lor de a căuta susţinere socială. Tot o posibilitate este că există diferenţe hormonale între sexe atunci când sunt confruntate cu situaţii stresante.
 

Citeşte şi:
 
 
Cu toţii trecem prin perioade de stres, de tristeţe, durere sau conflicte. Însă atunci când te afli în aceste stări îţi este greu să îţi dai seama dacă ai într-adevăr nevoie să consulţi un specialist sau vei reuşi să depăşeşti singur acest moment.
 
 
Stresul de la serviciu, problemele financiare sau emotivitatea crescută înaintea unui examen ne pot da un sentiment de insecuritate şi de nelinişte. Totuşi, când efectele negative ale stresului se răsfrâng sub forma unor simptome fizice şi nu dispar, la baza lor poate sta anxietatea, o tulburare care se regăseşte la circa 15 % din populaţia globului.
 
 
Colegii de serviciu se duc la prânz fără să ne invite, membrii familiei uită zilele de naştere, vecinii nu ne invită la grătar în weekend... Este oricum destul de greu să trecem peste o zi fără stres, nu mai avem nevoie de cineva sau de ceva care să ne rănească sentimentele. Dar avem Facebook, Twitter, LinkedIn, Instagram şi Pinterest care, pe lângă avantaje, ne prezintă şi o grămadă de „ocazii“ de a ne simţi respinşi.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările