Ziua mondială de luptă împotriva BPOC. Cauzele pentru care apare bronhopneumopatia cronică obstructivă

Ziua mondială de luptă împotriva BPOC. Cauzele pentru care apare
bronhopneumopatia cronică obstructivă

Tusea poate fi un simptom al BPOC

Bronhopneumopatia cronică obstructivă – BPOC – este o boală respiratorie care afectează atât bronhiile, cât şi plămânii. Afecţiunea se manifestă prin îngustarea progresivă a bronhiilor şi o diminuare sensibilă a capacităţii respiratorii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Afecţiunea este produsă în primul rând de fumat, potrivit specialiştilor Societăţii Române de Pneumologie. În majoritatea cazurilor, boala apare la persoane trecute de 40 de ani.

10-15% din fumători reactionează exagerat la fumul de ţigară pe fondul unei predispoziţii, potrivit aceleiaşi surse. Ca urmare, bronhiile şi plămânii se inflamează, respiraţia se diminuează şi apare emfizemul pulmonar. Fumătorii consideră că este normal să tuşească astfel că tuse, deşi este prezentă la mulţi dintre bolnavii cu BPOC, nu-i alarmează.

O altă cauză de apariţie a BPOC este poluarea atmosferică sau cea provenită de la încălzirea cu cărbuni.

Bolnavii se adresează medicilor doar atunci când oboseala la efort devine supărătoare şi capacitatea respiratorie a scăzut la jumătate. Pot apărea crizele de sufocare pe care unii le pot confunda cu astmul şi infecţii respiratorii repetate, mai ales iarna, când pacientul tuşeste mai mult şi expectorează purulent. Adesea, BPOC este depistată cu ocazia unui asemenea episod infecţios supraadaugat.

Netratată, boala progresează şi poate deveni invalidantă pentru pacient. Cu timpul, pot apărea complicaţii ale inimii, picioarele se umflă, buzele se învinetesc, iar pacientul pare sa se ocupe exclusiv cu respiratul.

S-a apreciat ca în urmatorii 20 de ani mortalitatea prin BPOC va creşte atât de mult încât o va depăşi pe cea prin boli cardiovasculare.

BPOC este o boală ireversibilă, dar a cărei evoluţie poate fi stopată prin tratament. Diagnosticul se pune cu ajutorul unei spirometrii prin care se măsoară capacitatea respiratorie. Tratamentul constă în ronhodilatatoare administrate cu regularitate şi, bineînţeles, în renunţarea la fumat.

„Pentru stadiile moderat şi sever, este utilă asocierea unui spray cu cortizon. Aceste medicamente pot ajuta efectiv pacienţii prin ameliorarea simptomelor, prin rărirea episoadelor acute şi prin încetinirea declinului funcţiei ventilatorii. Nu s-a dovedit că alte medicamente, cum ar fi antitusivele, expectorantele sau antibioticele administrate preventiv ar avea vreo eficacitate. Vaccinarea antigripală toamna s-a dovedit însă foarte eficientă în prevenirea episoadelor acute virale“, potrivit specialiştilor SNP.  

 

 

 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: