Studiu Harvard: Pierderea mirosului - primul şi unul dintre cele mai frecvente simptome ale Covid-19, mult mai des întâlnit decât febra sau tusea

Studiu Harvard: Pierderea mirosului - primul şi unul dintre cele mai frecvente simptome ale Covid-19, mult mai des întâlnit decât febra sau tusea

Pierderea mirosului nu este cauzată de afectarea neuronilor senzoriali, susţin cercetătorii. FOTO Getty Images

Oamenii de ştiinţă de la Harvard au publicat un studiu despre pierderea mirosului şi / sau a gustului, principalul simptom neurologic şi în general, unul dintre primele semnale care sugerează boala Covid-19. Conform neurologilor, pierderea mirosului poate fi primul sau chiar singurul simptom care însoţeşte infectarea cu virusul SARS-CoV-2.

Pierderea mirosului pe termen limitat (anosmia) este principalul simptom neurologic şi unul dintre primele şi cele mai frecvente semne ce indică infectarea cu virusul SARS-CoV-2, ce determină boala Covid-19. Conform cercetătorilor, acest simptom este mai prezent decât febra sau tusea.
 
În mod surprinzător, neuronii senzoriali responsabili de simţul mirosului nu sunt vulnerabili la noul virus. Echipa de neurologi de la Harvard Medical School a descoperit că infectarea cu noul coronavirus a unor tipuri de celule non-neuronale ar fi, de fapt, responsabilă de anosmia la pacienţii cu Covid-19.
 
„Descoperirile noastre indică faptul că noul coronavirus schimbă simţul mirosului la pacienţi, nu prin infectarea directă a neuronilor, ci prin afectarea funcţiei celulelor de susţinere”, a declarat autorul principal al studiului Harvard, Sandeep Robert Datta, profesor asociat de neurobiologie în Institutul Blavatnik de la HMS.
 
„Acest lucru implică faptul că, în cele mai multe cazuri, infecţia cu Covid-19 este puţin probabil să afecteze permanent circuitele neuronale olfactive şi să conducă la anosmia persistentă”, a adăugat Datta.
 
„Cred că este o veste bună deoarece, odată ce se elimină infecţia, neuronii olfactivi nu par să aibă nevoie să fie înlocuiţi sau reconstruiţi de la zero”, a spus el. ”Dar avem nevoie de mai multe date şi de o mai bună înţelegere a mecanismelor de bază pentru a confirma această concluzie”, a adăugat profesorul.
 

Pacienţii cu Covid-19, de 27 de ori mai predispuşi la pierderea mirosului

 
Conform statisticilor medicale, pacienţii cu Covid-19 sunt de 27 de ori mai predispuşi să se confrunte cu pierderea mirosului şi doar de 2,2-2,6 ori mai predispuşi la simptome precum febră, tuse sau dificultăţi respiratorii, comparativ cu persoanele sănătoase.
 
Se pare că anosmia specifică noului coronavirus este diferită de cea provocată de infectările cu alte virusuri, chiar şi din clasa coronavirusurilor. Cei mai mulţi bonavi Covid-19 se confruntă cu pierderea temporară a mirosului ce revine în decurs de câteva sătămâni pentru că nu sunt afectaţi neuronii senzoriali. Alte virusuri provoacă pierderea temporară a mirosului prin declanşarea unor probleme respiratorii superioare, cum ar fi nasul înfundat. Cu toate acestea, mulţi pacienţi cu COVID-19 experimentează anosmia fără congestii nazale.
 
Descoperirile cercetătorilor de la Harvard oferă, de asemenea, indicii intrigante cu privire la problemele neurologice asociate bolii COVID-19. Observaţiile oamenilor de ştiinţă de la Harvard sunt în concordanţă cu ipotezele conform cărora SARS-CoV-2 nu infectează direct neuronii, dar virusul poate interfera cu funcţiile creierului, prin afectarea celulelor vasculare din sistemul nervos. 
 
Rezultatele studiului ajută acum la accelerarea eforturilor pentru a înţelege mai bine pierderea mirosului la pacienţii cu COVID-19, ceea ce ar putea conduce la dezvoltarea de noi tratamente pentru anosmie, precum şi la dezvoltarea unor strategii de diagnosticare a bolii pe baza acestui simptom specific - lipsa mirosului.
 
"Anosmia pare un fenomen curios, dar poate fi devastator pentru mica parte a persoanelor la care problema este persistentă", a spus Datta. „Poate avea consecinţe psihologice grave şi ar putea fi o problemă majoră de sănătate publică dacă numărul ceor care îşi pierd permanent mirosul va creşte.”, avertizează omul de ştiinţă.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: