Revoluţia tehnologică în tratamentul diabetului. „Ce poate fi ideal pentru un pacient e contraindicat pentru altul“

Revoluţia tehnologică
în tratamentul diabetului. „Ce poate fi ideal pentru un pacient e contraindicat pentru altul“

Foto: Shutterstock

În ultimii doi ani, în tratamentul diabetului zaharat de tip 1 şi de tip 2, au avut loc progrese tehnologice importante, care le fac viaţa mai uşoară pacienţilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Diabetul este o afecţiune cronică metabolică şi apare atunci când pancreasul produce prea puţină insulină sau nu produce deloc ori atunci când organismul este incapabil să utilizeze aşa cum trebuie insulina. Insulina este un hormon care ajută glucoza să pătrundă în celule. Incapacitatea de a produce insulină duce la niveluri crescute de zahăr în sânge – hiperglicemie –, ceea ce, pe termen lung, afectează organismul producând insuficienţă de organe şi ţesuturi. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în 2014, 8,5% din adulţii cu vârste de peste 18 ani aveau diabet. În România, prin Programul de Diabet sunt tratate peste 800.000 de persoane, însă se estimează că la fiecare pacient tratat mai există cel puţin unul care nu ştie că este bolnav.

Dr. Mihaela Vlăiculescu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, la Clinica DiabNutriMed din Bucureşti, explică progresele înregistrate în ultimii ani în tratamentul diabetului. „În diabetul zaharat de tip 1, în acest moment, traversăm o eră a tehnologiei. Avem multiple aplicaţii dezvoltate pentru a ţine loc de jurnale, pentru a gândi dozele de insulină, pentru a număra carbohidraţii, avem senzori de glicemie care ne arată nouă şi pacienţilor glicemia la fiecare cinci minute şi pompe de insulină care înlocuiesc tradiţionalele pen-uri“, spune medicul specialist.

Noile dispozitive cresc calitatea vieţii

Noile tehnologii, spune doctorul, reuşesc să simplifice mult viaţa diabeticilor. Vorbim despre generaţii noi de senzori şi, mai ales, despre generaţii noi de pompe, care îşi ajustează modul de funcţionare după valoarea glicemiei oferită de senzor prin intermediul inteligenţei artificiale. „Toate acestea ne ajută nu doar să obţinem un echilibru mai bun al glicemiei, cu evitarea accidentelor glicemice majore, precum hipoglicemiile severe, dar şi să creştem calitatea îngrijirii medicale a copiilor şi adulţilor diagnosticaţi cu diabet zaharat de tip 1 şi, mai ales, să creştem calitatea vieţii acestora şi a familiilor lor. Cea mai mare parte a acestor dispozitive sunt decontate de casele de asigurări, în urma unui dosar depus de medicul curant în baza respectării unor criterii stabilite prin lege.“

Însă aceste dispozitive nu lucrează singure, mai adaugă medicul primar diabetolog: „Este nevoie ca pacientul, respectiv familia lui, în cazul copiilor mici, să înveţe să le manevreze, să interpreteze corect rezultatele oferite şi să le transforme în modificări ale tratamentului insulinic“.

Cunoaştem relaţia foarte strânsă dintre diabet şi afectarea cardiovasculară, respectiv infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral şi insuficienţa cardiacă. Datele ştiinţifice acumulate până în prezent susţin beneficiul dublu al unor medicamente, atât pe glicemie, cât şi pe riscul de a face infarct sau de a suferi o spitalizare din cauza insuficienţei cardiace. 

dr. Mihaela Vlăiculescu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice

Ideal pentru un pacient, contraindicat altuia

Şi pentru pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 ultimii ani au dus la multiple alegeri terapeutice, atât pentru controlul glicemiei, cât, mai ales, pentru reducerea riscului de evenimente cardiovasculare. „Cunoaştem relaţia foarte strânsă dintre diabet şi afectarea cardiovasculară, respectiv infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral şi insuficienţa cardiacă. Datele ştiinţifice acumulate până în prezent susţin beneficiul dublu al unor medicamente, atât pe glicemie, cât şi pe riscul de a face infarct sau de a suferi o spitalizare din cauza insuficienţei cardiace. Iar pacienţii noştri au acces la aceste date. Dispunem astfel de tratamente orale – pastile, dar şi injectabile – care nu sunt insulină, precum şi de tratamente combinate în aceeaşi pastilă sau injecţie, pentru a fi mai uşor de administrat. Vreau să subliniez însă că orice tratament poate fi ideal pentru un pacient şi contraindicat pentru altul. De aceea, este important ca medicul să fie cel care hotărăşte tratamentul indicat pentru fiecare pacient în parte“, atrage atenţia dr. Vlăiculescu.

Este important de menţionat şi că niciun medicament nu poate înlocui dieta şi stilul de viaţă activ. „Multe dintre beneficiile tratamentelor în care pacienţii îşi pun speranţa se pierd în timp, tocmai pentru că aceştia uită că dieta şi mişcarea zilnică sunt esenţiale pentru controlul glicemiei. Medicamentele nu fac minuni, ci ajută pacientul, respectiv organismul lui, în efortul său de a-şi controla afecţiunea. Cu cât pacientul respectă mai riguros recomandările medicului, cu atât efectul benefic al medicaţiei va fi mai evident şi de mai lungă durată“, conchide medicul diabetolog.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: