Oamenii de ştiinţă au creat un organism sintetic unicelular, dintr-un microb cu transmitere sexuală care se poate multiplica la fel ca unul biologic

Oamenii de ştiinţă au creat un organism sintetic unicelular, dintr-un microb cu transmitere sexuală care se poate multiplica la fel ca unul biologic

Reuşita ar putea duce la construcţia unor nanocomputere. Foto: Emily Pelletier/nist.gov

Oamenii de ştiinţă au reuşit să obţină un organism sintetic unicelular care se divide şi se multiplică la fel ca organismele biologice unicelulare, o reuşită care ar putea duce la construcţia unor nanocomputere şi a unor noi modalităţi de sinteză şi de administrare a unor medicamente.

Coordonatoarea echipei de cercetători, Elizabeth Strychalski, şefa Grupului de Inginerie Celulară din cadrul Institutului Naţional american pentru Standarde şi Tehnologie (National Institute of Standards and Technology - NIST) a declarat „Sunt foarte multe moduri prin care biologia acestui secol ne poate schimba în bine vieţile”, conform Live Science citat de Agerpres.

Strychalski şi colegii ei doresc să construiască senzori vii care să poată realiza măsurători din mediul ambiant, monitorizând aciditatea, temperatura şi nivelurile de oxigen.
 
Aceste celule senzoriale pot fi programate să producă anumite substanţe - în special medicamente - şi pot fi plasate în organismul uman, urmând să sintetizeze şi să elibereze respectivul produs farmaceutic exact atunci când bolnavul are nevoie de acesta.
Aceste celule sintetice extrem de simple au fost create din bacteria Mycoplasma genitalium, un microb cu transmitere sexuală, din care cercetătorii au extras ADN-ul natural. Prin crearea liniei celulare JCVI-syn3.0 cercetătorii au dorit să afle ce gene sunt absolut esenţiale pentru supravieţuirea şi funcţionarea minim-normală a unui organism unicelular, şi respectiv care dintre gene sunt de prisos.
 
Însă, dacă celulele JCVI-syn3.0 îşi pot sintetiza proteinele necesare şi îşi pot replica ADN-ul fără probleme, ele nu se pot diviza în sfere uniforme. În schimb, ele s-au divizat aleator, producând celule-progenitură de multiple forme şi dimensiuni.
 
Strychalski şi echipa ei au încercat să rezolve această problemă adăugând o parte dintre genele excluse iniţial din celule, pentru a identifica numărul minim de gene necesar pentru ca respectiva celulă să se poată reproduce formând o altă celulă sferică uniformă.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările