„O scădere cu 5 % a greutăţii unui bolnav de cancer poate prezice o durată de supravieţuire mai mică“. Importanţa nutriţiei în oncologie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Peste trei sferturi din pacienţii oncologici sunt malnutriţi, iar asta influenţează dramatic durata de viaţă. Specialiştii explică principiile unei nutriţii corecte pentru această categorie de bolnavi.

Se vorbeşte mult despre cancer şi tratamente noi, tot mai eficiente, dar mai puţin despre nutriţia corectă a acestor pacienţi. Aceasta din urmă are însă o importanţă capitală.

De cele mai multe ori, tratamentul în cancer determină greaţă, vărsături, lipsa apetitului, modificări de gust şi apariţia unor leziuni la nivelul cavităţii bucale şi esofagului, numite mucozită. Nutriţia în cancer îi duce pe mulţi cu gândul la măsuri extreme precum eliminarea cărnii şi a lactatelor ori căutarea unor soluţii aşa-zis miraculoase din diverse plante. Ce e de făcut?

Greutatea influenţează supravieţuirea

Tratamentul oncologic ar trebui să includă însă în echipa medicală şi un medic nutriţionist, pentru că, au observat specialiştii, cei mai mulţi pacienţi oncologici suferă de malnutriţie, în multe ţări, incluisv în SUA vorbindu-se tot mai des despre o adevărată „epidemie“ în acest sens.

„Suntem cumva obişnuiţi cu imaginea unui pacient oncologic firav, slăbit de tratamente. Atât de obişnuiţi încât foarte mulţi dintre oncologi nu îşi pun problema unei colaborări cu un medic dietetician, nutriţionist, pe parcursul tratamentului. Sunt şi foarte prinşi în probleme birocratice şi un număr mare de pacienţi de îngrijit. Dar adevărul este că o scădere cu doar 5 % a greutăţii corporale a unui suferind de cancer poate prezice o durată de supravieţuire mai mică. Datele sunt din statisticile americane, în SUA preocuparea pentru o dietă care să ajute bolnavul de cancer este tot mai mare. De altfel în toate ghidurile oncologice principiul de bază este acela că greutatea se corelează direct proporţional cu prognosticul şi supravieţuirea. Cu alte cuvinte, pierzi în greutate, prognosticul devine din ce în ce mai nefavorabil, recidivele sunt din ce în ce mai ameninţătoare şi rata de supravieţuire scade’’, explică dr. Isabela Komporaly.

Caşexia - o manifestare a neoplaziei

În funcţie de tipul tumorii, până la 85% din pacienţii diagnosticaţi cu cancer se confruntă cu o scădere involuntară în greutate. Iar studiile arată că această scădere este asociată adesea cu întreruperea tratamentului – un pacient slăbit nu mai face faţa şedinţelor solicitante de chimioterapie sau radioterapie, cu infecţii puternice – un organism malnutrit nu are o imunitate rezistentă, cu reinternări frecvente şi o mortalitate timpurie.

O cercetare publicată în 2015 în Journal of Clinical Oncology a demonstrat că pacienţii cu o greutate stabilă şi un IMC (Indice de Masă Corporală) de 28 sau peste au avut o rată de supravieţuire de aproape cinci ori mai mare decât cei care au pierdut 15% sau mai mult din greutate şi aveau un IMC de 22 sau sub această valoare. Vorbim despre o supravieţuire analizată în cadrul cercetării de 20,5 luni faţă de 4,3 luni.

Chiar dacă studiile nu sună bine şi sunt conştienţi că trebuie să se alimenteze ca la carte, pacienţii oncologici au dificultăţi în acest proces. Depresia, efectele adverse ale chimioterapiei sau radioterapiei fac alimentaţia tot mai anevoioasă. Aşa apare caşexia.

„Caşexia este o manifestare frecventă a neoplaziei care trebuie suspectată la pacientul cu cancer cu o scădere a greutăţii corporale de peste 5% din greutatea dinainte de boală, şi care este certă la o scădere de peste 10%. Caşexia este un sindrom complex manifest clinic prin scădere progresivă involuntară a greutăţii corporală, scăderea apetitului şi modificări biochimice. Efectele clinice ale caşexiei sunt risc crescut de morbiditate/mortalitate, scăderea toleranţei şi un răspuns nesatisfăcător la tratament comparative cu pacienţii normali, alterarea statusului imun, creşterea costurilor tratamentului, deces prin complicaţii nutriţionale (la 20% dintre pacienţii oncologici). Circa 40% din pacienţii oncologici dezvoltă caşexie în cursul tratamentului. Cancerele sferei ORL (40%), esofagiene (78,9%) şi pancreatice sunt cel mai frecvent asociate cu caşexie. Mecanismele caşexiei neoplazice sunt puţin înţelese în prezent. Caşexia diferă de înfometarea propriu-zisă (survine atunci când neoplazia generează un sindrom inflamator generalizat), şi suplimentarea alimentaţiei nu este singura modalitate de a redresa starea de nutriţie a pacientului“, explică dr. Isabela Komporaly.

Băuturi concentrate, o soluţie pentru cei care nu mai pot mânca

Cu alte cuvinte, creşterea cantităţilor din farfurie nu este o soluţie pentru caşexie, pentru aceste goluri nutriţionale care influenţează negativ lupta cu boala. Conştienţi că pacienţii oncologici trebuie ajutaţi, cercetătorii au mutat în laborator problema nutriţiei corecte în contextul imposibilităţii unei hrăniri obişnuite. Aşa au apărut super-suplimente alimentare destinate bolnavilor de cancer.

„Oamenii de ştiinţă au dezvoltat băuturi extrem de concentrate, cu o formulă bine calculată a nutrienţilor, cu multe proteine, mulţi acizi graşi, puţini carbohidraţi şi cu o valoare calorică de 400 kcal/200 gr. E ca şi cum consumi echivalentul unei mese cu ciorbă şi fel principal consistent doar din acel pahar de băutură-supliment. Piaţa acestor produse este într-o continuă dezvoltare în întreaga lume, în Europa Medifood cu produsele Medidrink concepute în Elveţia şi-a asumat rolul de pionier în cercetarea şi dezvoltarea unor produse bazate pe evidenţe ştiinţifice şi pe profilul pacienţilor“, declară Teodora Ioana, reprezentant MediFood România.

Se pune accent pe proteine în alimentaţia pacientului oncologic pentru că imunitatea este corelată cu masa musculară proteică. În mod natural, un adult poate pierde anual 0,3% din masa lui musculară, parte din procesul firesc deîmbătrânire. Pacienţii care suferă de cancer pot pierde 3,3% din masa musculară în fiecare an. Procesul se numeşte sarcopenie şi poate fi de 10 până la 25 de ori mai rapid la pacienţii care primesc chimioterapie sau radioterapie. Este ca şi cum aceşti oameni ar îmbătrâni 10 ani într-unul singur. Iar asta îi face mult mai slabi în faţa bolii.

„Un aport proteic ridicat reduce imunosupresia cauzată de terapie, îmbunătăţeşte funcţiile imunitare, reduce complicaţiile postoperatorii, accelerează vindecarea plăgilor postoperatorii, menţine nivele plasmatice de albumină, principala proteină din plasma umană cu multiple funcţii importante. Un aport crescut de acizi graşi omega-3 reduce caşexia şi sporeşte greutatea corporală, reduce nivelul proteinelor de fază acută implicate în inflamaţie. Carbohidraţii sunt de evitat sau de redus pentru că studiile ne arată că celulele ţesuturilor tumorale au nevoie de carbohidraţi (zaharuri) pentru a se dezvolta. Şi noi vrem contrariul“, spune dr. Komporaly.

Aşadar pentru pacienţii care nu mai pot mânca, fie pentru că nu au poftă de mâncare, fie pentru că varsă, ori au modificări de gust induse de tratament, suplimentele nutriţionale speciale sunt o alternativă pentru a le asigura nutrienţii care să îi facă rezistenţi în faţa bolii.


 

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite