De ce este periculos fumatul pasiv

Riscul de a face cancer pulmonar este cu până la 30% mai mare pentru cei care „fumează“ prin intermediul altora. Nouă persoane din zece inhalează zilnic, involuntar, fum de ţigară la serviciu sau în spaţiile publice. Numai trei din zece sunt însă conştiente că fumează pasiv.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mii de studii şi-au concentrat atenţia asupra efectelor pe care le are fumatul pasiv. Şi toate au ajuns la aceeaşi concluzie: aerul care conţine fum de ţigară creează nefumătorilor aproape la fel de multe probleme de sănătate ca în cazul fumătorilor.

Concentraţia de substanţe nocive precum amoniacul, monoxidul de carbon sau benzenul este de aproape 30 de ori mai mare în fumul degajat de capătul aprins al ţigării decât cea care ajunge în plămânii fumătorului când acesta trage din ţigară. Totuşi, pentru că aceste chimicale sunt „diluate" în aer, fumătorii pasivi nu inhalează o cantitate mai mare de substanţe decât cei care au acest viciu.

Efectele apar imediat

Efectele fumatului pasiv se pot resimţi după doar câteva minute de expunere la fum. „Mucoasele nazale, conjunctivale şi traheale se pot irita în primele minute de la expunere. O criză de astm poate fi provocată, de asemenea, după o expunere de ordinul minutelor. Efectele cronice apar după o expunere mai îndelungată, ca şi în cazul fumatului activ. Ce durată ar trebui să aibă expunerea pentru a fi periculoasă depinde însă de la un organ la altul (plămânul se manifestă mai târziu, pe când efectele asupra pielii apar într-un timp scurt) şi de predispoziţia genetică pentru anumite afecţiuni. Efectele nocive depind şi de frecvenţa expunerii", spune medicul primar pneumolog Magdalena Ciobanu, coordonatorul Centrului de Consiliere pentru Renunţarea la Fumat din cadrul Institutului naţional de Pneumologie „Marius Nasta" din Bucureşti.

Risc de cancer pulmonar

Fumătorii pasivi se expun riscului de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) şi de astm. Majoritatea cazurilor de astm diagnosticate la vârste adulte sunt consecinţa fumatului activ sau pasiv. Efectele asupra plămânilor nu se opresc însă aici.

Potrivit specialiştilor de la Institutul de Cercetare a Cancerului din Marea Britanie, o persoană care locuieşte cu un fumător sau care inhalează zilnic la serviciu fum de ţigară este cu 30% mai predispusă la cancer pulmonar în comparaţie cu cineva care inhalează aer curat.

Copiii sunt mai sensibili la fumul din aer

Pentru bebeluşi şi pentru copii, inhalarea aerului cu fum de ţigară este mult mai periculoasă decât pentru un adult. „Aparatul respirator al unui bebeluş este foarte mic şi imatur, motiv pentru care el poate fi afectat şi de o cantitate extrem de mică de substanţe toxice", atrage atenţia medicul Magdalena Ciobanu.

Favorizează astmul

După doar cinci minute de inhalare de fum de ţigară, pot să apară tusea şi respiraţia şuierătoare (wheezingul). Expunerea îndelungată la fum le poate provoca celor mici bronşită, astm şi otită medie şi poate favoriza apariţia pneumoniei.

Specialiştii au constatat, de asemenea, că există o asociere directă între sindromul de moarte subită a bebeluşului şi expunerea la fum de ţigară în primele luni de viaţă.

NOCIV PENTRU INIMĂ

Fumatul pasiv afectează şi sănătatea arterelor coronare. Persoanele care inhalează fum de ţigară au un risc cu 25% mai mare de a dezvolta o afecţiune coronariană. Fumul de ţigară antrenează formarea plăcilor de aterom pe arterele coronare şi îngustarea acestora. Specialiştii au observat că structura pereţilor vaselor de sânge se modifică după doar 30 de minute de fumat pasiv.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: