VIDEO 30 de ani de la Revoluţie. Klaus Iohannis: Statul român a întârziat nepermis de mult aflarea adevărului
0
Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc, luni, într-o şedinţă solemnă pentru a marca împlinirea a 30 de ani de la Revoluţie, fiind prima dată când parlamentarii comemorează evenimentele din decembrie 1989 la momentul începerii acestora la Timişoara. La şedinţă va participa şi preşedintele Klaus Iohannis.
Reprezentantul grupului ALDE Călin Popescu Tăriceanu: Am eşuat în a ţine nomenclatura comunistă departe de instituţiile statului şi mai ales de a ţine securitatea departe de putere. Aşa am ajuns în situaţia de a avea un informator al securităţii în funcţia de preşedinte al României nu mai puţin de 10 ani.
Eşuăm în fiecare zi în a păstra libertatea de opinie departe de orice constrângere.
Suntem gata să sacrificăm libertăţile românilor pentru a justifica abuzurile din lupta anticorupţie.
Reprezentantul grupului USR Dan Barna: În decembrie 1989 românii au cerut libertate şi bunăstare. 30 de ani de atunci, da, avem libertate. Dar ce facem cu ea? Reuşim să o administrăm cum se cuvine? Le oferim viaţa pe care o merită? Sistemele de educaţie şi sănătate sunt construit astfel încât cetăţenii să se bucure de roadele libertăţii? Ştim că nu. Revoluţia română este încă o Revoluţie neterminată.
Suntem de 30 de ani martorii incapacităţii statului român. De abia azi, la 30 de ani distanţă dosarul a ajuns în instanţă. Abia în 2019. Câtă vreme dosarele privind Revoluţia nu sunt finalizate prin hotărâri definitive, statul român din care facem parte e doar pe jumătate legitim iar Revoluţia rămâne pe jumătate neterminată. USR va milita întotdeauna pentru un stat de drept şi o economie de piaţă în care meritocraţia e recunoscută. În 1989 aveam 14 ani şi eram în Sibiu. Priveam cum soldaţi tineri descărcau gloanţe în casele vecinilor în căutarea unor terorişti imaginari.
Visul meu din trecut era să văd piramidele din Egipt. S-a născut o nouă clasă politică pentru că şi acum sunt oameni care cred în visele lor. Suntem datori să încheiem Revoluţia din 1989.
Reprezentantul grupului PNL Marilen Pirtea: Doar un miracol a făcut să nu rămânem pe vecie prizonierii dictaturii. Flacăra libertăţii a pârjolit un trecut ajuns în putrefacţia morală. La Timişoara lumea nu a ieşit în stradă pentru o raţie mai mare de ulei. S-a ieşit pentru libertate, o abstracţiune. Începând cu 16 decembrie 1989 la Timişoara s-a destrămat cenuşiul unei lumi imorale.
Avem atuuri pe care le ignorăm cu prea multă uşurinţă. Una din misiunile noastre e să le aducem la suprafaţă. Ne-am îndepărtat suficient de răul care ne ameninţa. În urmă cu 30 de ani am dovedit că imposibilul e posibil. Acum misiunea noastră e în antiteză. Să demonstrăm că posibilul e posibil. Că e posibil să demonstrăm ce nu mai batjocorim libertatea şi democraţia. Că e posibil să facem din normalitate noua formă prin care respirăm aerul acestei ţări.
Reprezentantul grupului PSD Alfred Simonis: Jos Comunismul. Asta s-a spus acum 30 de ani. După 30 de ani metehne ale acestui regim au continuat şi continuă sub multe forme. Democraţia înseamnă să respecţi reguli. Azi trebuie să mulţumim Timişoarei şi tuturor eroilor. Fix acum 30 de ani Timişoara a aprins scânteia Revoluţiei. A ales să moară pentru libertate fără a s preda.
Lepa Bărbat. Fiecare ar trebui să ţinem minte acest nume. A fost primul erou al Revoluţiei. Primul sacrificiu al libertăţii noastre. Fără ea, fără sutele de schilodiţi, astăzi nu am fi fost aici.
Depinde de noi să punem democraţia acolo unde-i este locul. Nu doar în sloganuri.
Premierul Ludovic Orban: Români au strigat în decembrie 1989 cuvintele pe care regimul credea că nu le va auzi niciodată: Jos Comunismul. Jos cu Ceauşescu.
Responsabilitatea noastră faţă de cei care au pus libertatea mai presus de propria viaţă trebuie să depăşească orice interese individuale de grup sau de partid. Eroiii istoriei noastre contemporane ne-au aşezat pe calea unui proiect pentru ţară. Nimeni nu poate să şteargă din memoria noastră sau a lumii imaginea milioanelor de români de pe străzi. Au existat grupuri de interese care au încercat să folosească revolta românilor in scopuri partizane.
Ne vom pleca capul în faţa miilor de victime ale represiunii. Sacrifiul lor cere şi dreptate. Să aflăm adevărul despre represiune, despre zilele tulburi despre zilele de după Revoluţie în care au continuat să moară oameni. 1989 e prea aproape de noi pentru a lăsa aflarea adevărului pe mâna istoricilor. Printre noi încă se află cei care au fost răniţi şi care au pierdut copii. Dreptatea s-a lăsat prea mult aşteptată. Sănătatea unei comunităţi se întemeiază pe încredere şi adevăr. Am fi ajus mai departe dacă românii ar fi văzut adevărul mai repede şi ar fi văzut dreptatea triumfând atât pentru victimele regimiului cât şi pentru victimele de după represiuni.
Datoria noastră e de a deschide drumul pentru generaţiile viitoare. În zilele Revoluţiei au murit tineri care ari fi trebuit să fie generaţiile viitoare. Cu gândul la ei trebuie să construim prosperitatea ţării. Memoria e un pilon al identităţii şi coeziunii. Avem datoria de a o păstra vie ca pe un tezaur de valori şi resurse spirituale.
Pentru prima oară, în 1989, după 40 de ani, Crăciunul era liber. Fie ca sacrificiul de atunci să fie ultimul şi ca generaţiile viitoare să nu-l cunoască altfel decât din cărţile de istorie.
Preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu: Odată cu schimbul de generaţii amintirea acelor zile a ajuns un eveniment din cartea de istorie. Apărarea idealurilor Revoluţiei a devenit un concept abstract pentru cei care nu au nicio amintire din 1989. Ca şi fiul meu. Sunt oameni care s-au născut în democraţie şi nu-şi pot imagina ţara într-un alt mod decât aşa. Nimic din ce trăim azi nu ar fi fost posibil fără sacrifiul şi jertfa celor care au ieşit în faţa tancurilor şi gloanţelor pentru a înlătura un regim totalitar.
Azi e ceva normal să fim europeni. Să împărtăşim valorile democratice. Normalitatea în care ne-am obişnuit să trăim. Vreau să nu uităm niciodată că libertatea de azi are un preţ greu. Idealurile acelor tineri care au murit la Revoluţie trebuie să rămână vii. Libertate, dreptate, egalitate. Cel mai cinstit de a onora memoria lor e să respectăm aceste valori.
Au trecut 30 de ani de la Revoluţie. Unele lucruri puteau fi făcut mai bine în acest timp. Cel mai important e să avem un proiect naţional pornind de la lucrurile bune pe care le-am făcut în această perioadă. E responsabilitatea noastră să lăsăm în urmă o Românie mai bună şi mai prosperă.
Preşedintele Senatului Teodor Meleşcanu: Sfârşitul istoriei a fost amânat în decembrie 1989. A fost o cotitură radicală pentru Europa Centrală şi de Est. Ceremonia solemnă de azi simbolizează datoria noastră conştientă şi sigură prin care aducem un omegiu tuturor celor care au luptat pentru libertate şi au pus piatra de consolidare a democraţiei.
La 30 de ani de la căderea Comunismului putem observa că impactul pe care democraţia l-a avut asupra societăţii noastre se manifestă. Împrăţişarea valorile de către ţara noastră a venit în mod natural. Tranziţia către democraţie a fost cu atât mai mult accelerată de dorinţa României de a se reconecta cu Europa. Pentru mentalul colectiv ideea de democraţie coincide cu ideea europeană.
Trebuie să privim cu mai mare responsabilitate rolul pe care noi politicienii îl avem. Să privim misiunea noastră de încredere că putem propune o viziune de dezvoltare a unei societăţi româneşti mai puternice.
Preşedintele României Klaus Iohannis:
În acele zile, românii au strigat în stradă, cu toată puterea, „Jos Comunismul!”.
Sacrificiul românilor din acele momente, definitorii pentru devenirea ulterioară a României, ne-a adus libertatea şi a făcut posibilă existenţa noastră de astăzi ca cetăţeni ai unui stat democratic, în care demnitatea persoanei, drepturile şi libertăţile omului, dreptatea şi pluralismul sunt valori supreme.
Se cuvine, aşadar, să marcăm cu pietate şi recunoştinţă momentul fondator al democraţiei româneşti. Avem datoria, mai presus de toate, să onorăm jertfa supremă a eroilor şi martirilor care şi-au dat viaţa în Decembrie 1989.
Cei 45 de ani de dictatură comunistă au rupt abrupt firul alianţei noastre fireşti cu familia europeană şi ne-au îndepărtat de la valorile şi principiile europene.
Această epocă neagră din istoria noastră a fost marcată de un profund dispreţ faţă de lege, de îngrădirea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, de frică şi teroare, de lipsuri şi de foarte multe umilinţe.
Regimul comunist s-a instalat prin forţă, împotriva liberei voinţe a românilor, iar prăbuşirea acestuia a urmat acelaşi tipar: prin crime, abuzuri şi călcarea în picioare a legii.
Pe baza unor probe incontestabile, istoricii şi specialiştii în istorie recentă au concluzionat că regimul comunist a fost unul ilegitim şi criminal, iar românii au suferit consecinţele unei dictaturi staliniste, care a anihilat pluralismul politic, a distrus ordinea constituţională tradiţională a poporului român, a reprimat elitele, i-a persecutat şi aruncat în temniţe şi lagăre pe opozanţi, indiferent de culoarea politică, de gen, de rasă, de apartenenţă etnică sau convingere religioasă.
În anii dictaturii, represiunea regimului împotriva propriului popor a atins cote paroxistice, iar fenomenul de exterminare socială a atins toate categoriile sociale. Comunismul a distrus patrimoniul istoric şi cultural, a introdus cenzura şi controlul informativ şi a generalizat teroarea poliţienească.
Doamnelor şi domnilor,
Revoluţia Română din Decembrie 1989 a pus capăt acestui lung şir de monstruozităţi, însă preţul plătit a fost unul imens – pentru ca un regim anti-românesc să dispară, peste 1.100 de vieţi omeneşti s-au pierdut, iar peste 3.000 de persoane au fost schilodite pentru totdeauna. În zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989, autorităţile statului, care ar fi trebuit să-i apere pe români, s-au transformat în călăi, încălcând flagrant drepturile omului.
Instituţiile represive ale regimului, în frunte cu Securitatea lui Ceauşescu, au reprimat manifestanţii paşnici, i-au privat de libertate în mod ilegal, i-au torturat şi au profanat cadavre.
După 1990, au existat diferite iniţiative prin care a fost onorată memoria celor care şi-au dat viaţa în Decembrie 1989. S-au denumit străzi, s-au construit monumente de for public, s-au organizat evenimente de comemorare. Cu un singur lucru am rămas însă datori – nu am aflat adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în timpul revoltei anticomuniste din 1989.
Jertfa şi sacrificiul românilor care au stat, cu piepturile goale, în faţa gloanţelor, a tancurilor şi a celor mai îngrozitoare forme de tortură nu pot rămâne fără răspunsurile la întrebările fundamentale care vizează Revoluţia.
Statul român a întârziat nepermis de mult aflarea adevărului, iar aceasta este o piatră de încercare pentru justiţia română. Aflarea adevărului reprezintă o necesitate pentru victime şi urmaşii lor, pentru români, pentru viitorul nostru comun.
O democraţie veritabilă este construită pe bazele adevărului şi ale dreptăţii, iar această restanţă majoră a justiţiei române reprezintă o fantomă care ne va urmări pe toţi multă vreme de acum încolo. Aşadar, Justiţia trebuie să stabilească adevărul şi să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi!
Veţi fi de acord cu mine că o ţară construită pe sacrificiul eroilor şi al martirilor români, care a îmbrăţişat valorile statului de drept, o ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO, care a ales calea democraţiei liberale, nu poate fi indiferentă la crimele şi abuzurile comise de regimul comunist în Decembrie 1989.
Onorată audienţă,
Comunismul a reprezentat chintesenţa răului absolut, iar eliberarea din ghearele unei conduceri criminale a fost posibilă doar prin revolta din Decembrie 1989. Toţi acei români care s-au ridicat la luptă, începând cu 16 Decembrie ‘89, mai întâi în Timişoara şi apoi în celelalte oraşe din ţară, au avut credinţa că regimul care i-a aruncat în minciună, întuneric şi frică poate fi învins, iar democraţia poate fi cucerită într-un mod categoric.
Valorile pentru care ei au luptat sunt temelia societăţii noastre, în care oricine poate exprima opinii diferite referitoare la trecut, prezent ori viitor. Această libertate însă nu poate să ducă în derizoriu adevărul!
Niciun partid politic, niciun grup, nicio entitate şi niciun român nu au dreptul să nege existenţa acestui eveniment cardinal pentru devenirea democratică a României.
În calitate de Preşedinte al României, resping cu fermitate orice opinie care pune sub semnul întrebării existenţa unei revoluţii anticomuniste, plătite cu jertfă de sânge, pentru libertate şi democraţie, în Decembrie 1989.
Onorată audienţă,
Am vorbit până acum despre nevoia de adevăr. Apare însă imediat întrebarea fără de care nu ne putem clădi viitorul: ce facem cu acest adevăr? Pentru ca sacrificiul din Decembrie 1989 să nu rămână doar o pagină de istorie glorioasă, este nevoie ca idealurile Revoluţiei Române să fie piatra de temelie a tuturor proiectelor noastre naţionale şi să inspire tânăra generaţie.
Democraţia câştigată în Decembrie 1989 înseamnă respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, înseamnă pluralism, separaţia puterilor în stat, protecţia minorităţilor naţionale şi, nu în ultimul rând, dreptul de a alege.
Românii au dovedit, atât prin forţa cu care s-au opus atacurilor sistematice la adresa democraţiei şi justiţiei, cât şi prin alegerile lor, că sunt profund europeni, că sunt puternic ataşaţi de valorile şi principiile democratice şi ale statului de drept, iar idealurile pentru care s-a murit în Decembrie 1989 sunt asumate deja în conduita noastră civică şi ne definesc opţiunile.
Rezultatele voturilor exprimate în scrutinele recente au arătat că România este o ţară cu o democraţie matură, consolidată, funcţională, puternic integrată în structurile euroatlantice şi europene, o ţară care respectă valorile europene şi pe acest drum vom continua să dezvoltăm proiectul de reconstrucţie.
Dinamica acestui an a reconfirmat că românii, indiferent că trăiesc în interiorul sau în afara graniţelor, nu îşi uită eroii şi idealurile pentru care aceştia şi-au dat viaţa.
Alegerile din 2019 au validat tot ce am realizat împreună în toţi aceşti 30 de ani.
Pe această fundaţie trainică şi printr-un efort colectiv, se poate clădi o societate sănătoasă şi prosperă, în care politicienii să guverneze în interesul public şi să îşi pună toată priceperea în slujba cetăţenilor, parlamentarii să legifereze eficient, instituţiile să fie funcţionale, magistraţii să înfăptuiască justiţia şi să apere ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, antreprenorii să respecte principiile economiei de piaţă, presa să fie liberă şi să îşi exercite rolul de câine de pază al democraţiei.
Aceasta este ţara în care românii vor să trăiască şi pe care vor s-o lase moştenire generaţiilor viitoare.
În cele trei decenii care au trecut de la căderea comunismului, România şi-a câştigat locul binemeritat în rândul naţiunilor democratice, a aderat la Uniunea Europeană, este membru NATO, iar cetăţenii au învăţat să îşi apere drepturile şi interesele, să sancţioneze rapid acţiunile care aduc atingere valorilor în care cred şi să participe activ la viaţa cetăţii. Cu toate acestea, dintre proiectele noastre naţionale întemeiate pe idealurile Revoluţiei Române, sunt încă multe pe care le mai avem de dus la bun sfârşit.
Nu am însă nicio îndoială că vom reuşi să le realizăm cu succes pe toate, cu o singură condiţie esenţială: aceea de a fi uniţi!
Doar împreună putem reconstrui această ţară!
Doar împreună vom reaşeza valorile în societatea noastră!
În ultimii ani, tentativele disperate ale unor politicieni de a promova cultura minciunii şi de călca în picioare principiile şi valorile europene au eşuat lamentabil.
Folosind un drept câştigat prin sânge, votul, românii au trasat clar direcţia pe care ţara noastră trebuie să o urmeze.
Este un drum de la care nu avem voie să ne mai abatem!
Doamnelor şi domnilor,
Dragi români,
Să păstrăm vie memoria eroilor şi martirilor Revoluţiei Române! Să le onorăm sacrificiul continuând să apărăm noi înşine democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale, statul de drept!
În acest fel, legătura trecutului cu prezentul va fi mereu una vie şi plină de semnificaţie!
Avem astăzi atât de multe resurse pe care să construim viitorul: o democraţie autentică, aspiraţia către libertate, care este parte din fibra noastră naţională, şi dorinţa uriaşă de a ne vedea ţara prosperă şi puternică.
Acestea sunt resursele noastre inestimabile, care ne dau puterea să rămânem pe traiectoria iniţiată odată cu prăbuşirea comunismului de eroii şi martirii noştri.
Să nu îi uităm niciodată înseamnă să apărăm şi să ducem mai departe idealurile lor!
UPDATE A început şedinţa solemnnă a Cemerelor reunite cu intonarea Imnului naţional.
Şedinţa Camerelor reunite ale Parlamentului României începe la ora 12.00.
Această şedinţă comemorativă are o semnificaţie simbolică, fiiind pentru prima dată când Parlamentul României comemorează Revoluţia din 1989 la data începerii acesteia la Timişoara şi nu la data evenimentelor care au urmat la Bucureşti.
La eveniment va participa şi preşedintele Klaus Iohannis, care va susţine un discurs. Vor mai lua cuvântul preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, premierul Ludovic Orban, secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană, dar şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.
Au mai fost invitaţi la eveniment membrii Guvernului, foştii preşedinţi ai României, reprezentanţii Casei Regale, reprezentanţi ai bisericilor, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război.
Se încarcă comentariile...
