Viață de parlamentar: muncă mai puțină, bani mai mulți

Aleșii din Parlament tind să-și facă programul de lucru din ce în ce mai scurt, în același timp în care tot ei își măresc veniturile pe care le încasează.

Creșterea sumei forfetare înseamnă întoarcerea la aleși a unei sume de bani FOTO Mediafax

Deputații și-au schimbat programul de muncă de trei săptămâni, în condițiile în care și-au pus ședințele de plen luni după-amiază, la ora 16.00, în timp ce al doilea plen nu mai e miercurea, ci marțea, de dimineață, de la 10.00. Așadar, cu tot cu sesiunea de vot, deputații termină ședințele de plen săptămânale marțea, în jur de orele 12.30-13.00. Tot ce le mai rămâne sunt ședințele din comisii. Însă și acestea au început să fie puse mai ales lunea și marțea. În zilele de miercuri și joi mai rămân câteva comisii să lucreze, iar majoritatea au precizarea „studiu individual“. Așadar, pot studia și acasă. Vinerea e zi în „circumscripțiile electorale“. Prin urmare, studiul individual și activitatea în teritoriu nu mai pot fi controlate.

La Senat încă e păstrată tradiția a trei zile de activitate care să poată fi monitorizată. Lunea și  miercurea sunt zile de plen, iar marțea, de comisii. Însă și la Senat, deși fiecare zi de joi are prevăzute „lucrări în comisiile permanente“, nicio comisie nu are program și nu are loc vreo întâlnire.

Creșterea lefurilor printr-un artificiu

În timp ce programul începe să fie mult mai scurt, banii pentru parlamentari cresc. La jumătatea lunii februarie, aleșii au decis să mărească suma forfetară, motivul fiind că ar trebui să crească salariile celor angajați la cabinetele parlamentare. Prin urmare, sumele pentru cabinetele parlamentare au crescut cu peste 25%. Mai precis, în cazul unui deputat sau senator fără nicio funcție de conducere, suma forfetară crește de la 28.080 de lei la 35.568 de lei.

Toată această sumă e destinată cheltuielilor cu salariile celor de la cabinete, cu utilitățile (chirii, electricitate etc.) sau alte acțiuni de promovare. Important de menționat e că un deputat sau senator trebuie să justifice cu documente doar jumătate din sumă, pentru cealaltă fiind nevoie doar de o declarație pe propria răspundere. Așadar, pentru minimum 3.500 de lei din noua sumă forfetară nu va mai trebui să dea vreo socoteală.

Parlamentarii au încercat la începutul lunii septembrie să-și mărească și indemnizațiile. Adică coeficienții din Legea salarizării unitare privind funcțiile lor să se raporteze la un salariu minim brut de 2.300 de lei, nu 2.080 de lei. Deci, ar fi fost mărire de aproape 10%. Însă după vâlva mediatică referitoare la mărirea salariilor, parlamentarii au renunțat și au decis o mărire de 10% doar pentru aleșii locali (primari, viceprimari, președinți de CJ și vicepreședinți de CJ).

Ce alte beneficii mai are un parlamentar

Încă aproximativ 10.000 de lei mai intră în conturile deputaţilor şi senatorilor lunar, în cazul în care nu au domiciliul în Bucureşti sau în judeţul Ilfov, pentru a-şi plăti cazarea, fiind nevoie doar de o declaraţie pe propria răspundere. „Deputaților și senatorilor care nu au domiciliul în municipiul București sau județul Ilfov li se acorda lunar, pe durata mandatului, pe bază de declarație pe propria răspundere care reprezintă document justificativ, o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaților și, respectiv, al Senatului, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în municipiul București. Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcție de resursele bugetare, dar nu mai puțin de jumătate din indemnizația brută a deputatului, respectiv a senatorului“, stipulează Statutul deputaţilor şi senatorilor.

Conform Statutului deputaţilor şi senatorilor, parlamentarii care nu au domiciliul în Bucureşti sau în judeţul Ilfov primesc o diurnă de deplasare de 2% din indemnizaţia lunară brută pentru fiecare zi de muncă în Capitală. Aşadar, zilnic, aleşii mai primesc aproximativ 400 de lei dacă se află la muncă.

Grila de salarizare

Indemnizațiile celor care au primit un mandat în Parlament pot ajunge până la 23.920 de lei, venit brut, în cazul șefilor de la Camera Deputaților și de la Senat. Următorii pe listă sunt vicepreședinții (opt la număr) cu 22.256 de lei, iar al treilea nivel ca venituri e cel al secretarilor și chestorilor (în total, 16 persoane), cu 21.840 de lei. Liderii de grup au o leafă lunară brută de 20.800 de lei, în timp ce președinții de comisii – 20.176 de lei. Cele mai mici venituri sunt cele ale aleșilor fără funcții, adică 18.720 de lei.