Toate scenariile posibile pentru a bloca mutilarea Codului Penal
0
Ordonanţa de urgenţă care modifică legislaţia penală în interesul infractorilor poate fi blocată printr-o altă ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau printr-o decizie a Curţii Constituţionale. În ambele situaţii, dincolo de argumentele juridice, presiunea străzii este esenţială, întrucât mai sunt doar nouă zile până când „clemenţa“ PSD va intra în vigoare. Aşadar, a început numărătoarea inversă. Ce se mai poate face?
Guvernul a programat ca ordonanţa de urgenţă care modifică radical Codul Penal să intre în vigoare peste 10 zile. Pot fi blocate efectele ordonanţei în acest interval de timp foarte scurt? Aceasta ar fi întrebarea care sperie, deopotrivă, politicieni şi protestatari, dar din motive cu totul diferite: unii vor închiderea dosarelor, ceilalţi susţin legea, nu tocmeala. Pe scurt, există patru metode prin care poate fi împiedicată toleranţa arătată de Guvernul Grindeanu faţă de cei cu probleme penale: trei dintre ele implică Curtea Constituţională (CCR), iar una ţine exclusiv de voinţa Guvernului. Iată cum stau lucrurile pe larg.
1. Conflictul juridic de natură constituţională. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat CCR, pe motiv că puterea executivă (Guvernul) a încălecat puterea legislativă (Parlamentul ) şi a ignorat puterea judecătorească (CSM). Magistraţii susţin că o modificare atât de masivă a Codului Penal, într-o manieră indulgentă, în care se resfrânge sfera faptelor incriminate, nu poate fi operată prin ordonanţă de urgenţă. Care este urgenţa?, se întreabă CSM, mai ales că, în mod pardoxal, ordonanţa, deşi de urgenţă, intră în vigoare după 10 zile. Deci e urgentă, dar nu chiar acum.
Potrivit unor decizii anterioare ale CCR, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă dacă sunt „îndeplinite cumulativ“ următoarele condiţii: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei. În cazul modificării Codului penal, operată în miez de noapte, nu doar că nu sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiţii, dar, concret, nu este respectată niciuna. Când a vorbit de urgenţă, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a invocat deciziile prin care CCR a declarat neconstituţionale mai multe articole ale Codului Penal. Însă articolele „defecte“ puteau fi puse în acord cu decizia Curţii de Parlament, acolo unde oricum PSD are o majoritate confortabilă. Florin Iordache a mai susţinut faptul că deciziile de neconstituţionalitate pe care Curtea le-a dat pe articolele din Codul Penal se abrogă de drept în 45 de zile, deci era oarecum urgentă o intervenţie a Guvernului. Însă cele mai multe decizii ale CCR au depăşit cu mult 45 de zile, deci prevederile cu pricina sunt oricum inoperabile şi puteau fi reformulate pe îndelete de Parlament, cu atât mai mult cu cât Codul Penal ţine de sfera legilor organice.
Avocatul Elenina Nicuţ susţine că lipsa caracterului de urgenţă al ordonanţei, deşi pare un detaliu birocratic, este un argument foarte bun în faţa Curţii, care a mai respins şi alte OUG-uri din acest motiv. „Prin faptul că invocă lipsa urgenţei, CSM loveşte actul Guvernului în ansamblul său, deci ordonanţa poate fi declarată neconstituţională în întregime“, a explicat Elenina Nicuţ pentru „Adevărul“.
Tot în sesizare, CSM critică faptul că Executivul nu a luat în seamă puterea judecătorească atunci când a modificat legislaţia penală. Potrivit legii, „plenul CSM avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţilor judecătoreşti“. Iar Codul Penal şi Codul de Procedură Penală „sunt incontestabil acte normative care privesc activitatea autorităţii judecătoreşti, care trebuie transmise Consiliului spre avizare“, insistă CSM. Numai că Ministerul Justiţiei nu a respectat această cerinţă. Florin Iordache a trimis textul ordonanţei doar de formă spre avizare la CSM, în după-amiaza zilei de marţi, în condiţiile în care, câteva ore mai târziu, ordonanţa era deja adoptată de Guvern. „Atitudinea Ministerului Justiţiei, ca parte a Executivului, dar şi a Guvernului, în întregul său, care a adoptat proiectul de act normativ fără să constate că nu există avizele necesare, reprezintă o conduită care nu poate să rămână nesancţionată de către Curtea Constituţională“, conchide CSM.
În urma sesizării CSM, problema se mută acum la CCR. În mod normal, având în vedere importanţa modificărilor, Curtea ar trebui să se pronunţe în cele nouă zile cât a mai rămas până la intrarea în vigoare a ordonanţei. Altfel, degeaba se mai pronunţă, pentru că deciziile CCR se aplică numai pentru viitor. Aşadar, e suficient ca orodnanţa adoptată de Guvernul Grindeanu să stea în vigoare doar un minut, ca toţi cei cu probleme penale iertaţi de Guvern să beneficieze de legea penală mai favorabilă, deci să scape de problemele penale. Practica CCR ne arată însă că speţele sunt programate după săptămâni bune de la înregsitarea sesizărilor, însă presiunea constantă a străzii ar purtea avea efecte şi asupra magistraţilor constituţionalişti. Şi asta nu e totul: deciziile CCR devin obligatorii după publicarea lor în Monitorul Oficial. Iar Monitorul Oficial este în subordinea Guvernului.
2. Avocatul Poporului e de partea poporului? Victor Ciorbea este singurul care poate contesta o ordonanţă de urgenţă la CCR în ansamblul său, fără a apela la tertipuri de genul „conflictului juridic de natură constituţională“, folosit de CSM. În timp ce demersul CSM – ce vizează mai degrabă argumente tehnice – poate fi respins de CCR, o sesizare din partea Avocatului Poporului ar viza fondul problemei, deci ar avea şanse mai mari de reuşită. Numai că Victor Ciorbea, deşi poartă în CV trecutul unui om politic de dreapta, a făcut în ultimul timp jocurile PSD, de frică să nu fie revocat din funcţie. Însă Ciorbea pare a fi de partea Guvernului în disputa cu strada. „Noi putem ataca legile şi ordonanţele de urgenţă după ce intră în vigoare”, a susţinut Avocatul Poporului, deşi o parte a ordonanţei a intrat în vigoare, deci, din punct de vedere legal, Ciorbea ar fi acoperit.
Preşedintele Klaus Iohannis i-a făcut miercuri o vizită lui Ciorbea, cu scopul de a-l convinge să conteste ordonanţa la CCR. „Avocatul Poporului a promis că va analiza cu celeritate situaţia, şi speranţa mea e că până mâine sau până poimâine va lua decizia corectă şi va sesiza CCR. Cu siguranţă va trebui Avocatul Poporului să se uite puţin în jur şi să vadă că România este revoltată. La noi este atacat statul de drept“, a declarat preşedintele Iohannis.
3. Excepţii de neconstituţionalitate ridicate în instanţe. „Procurorii ar trebuie să se uite pe dosarele afectate de ordonanţa Guvernului, mai ales de acele efecte ale Codului de Procedură Penală care au intrat deja în vigoare, şi ar trebui să ridice excepţii de neconstituţionalitate în instanţă. Un argument ar fi carecterul de urgenţă al ordonanţei, invocat şi de CSM“, spune avocatul Elenina Nicuţ. Problema este din nou calendarul foarte strâns. Până se admite excepţia, până programează CCR dezbaterea, trec cele nouă zile rămase.
4. Varianta ideală: o ordonanţă de urgenţă a Guvernului care să revoce modificările operate marţi noapte. Ar fi pasul cel mai uşor pentru detensionarea situaţiei. De altfel, Klaus Iohannis i-a trimis ieri premierului Sorin Grindeanu o scrisoare în care îi cere să abroge ordonanţa de urgenţă care a modificat Codul Penal, întrucât „produce efecte profund negative asupra funcţionării statului de drept“.
Este inadmisibil, este inacceptabil, este o bătaie de joc. Nu se poate ca Guvernul să adopte noaptea, fără avizul CSM, fără să fie inclusă pe ordinea de zi, o Ordonanţă de Urgenţă într-un domeniu atât de sensibil cum este Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Această chestiune nu este, pur şi simplu, tolerabilă. Klaus Iohannis, preşedinte
Senatul: Ordonanţa de Urgenţă nu mai e urgenţă
Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea codurilor penale şi proiectul de lege al graţierii, ambele adoptate marţi seara de Guvern, vor fi dezbătute de plenul Senatului peste trei săptămâni. Majoritatea PSD-ALDE a susţinut respingerea dezbaterii şi votării acestora în procedură de urgenţă, aşa cum a cerut Guvernul. „Practic, suntem la o soluţie de mijloc: nici nu ne ducem la maximum cu termenele pentru dezbaterea proiectelor de lege, nici nu ne însuşim punctul de vedere al Guvernului de procedură de urgenţă”, a declarat Şerban Nicolae, liderul senatorilor PSD, care acum nu mai vede urgenţa actului adoptat de Guvern. Opoziţia faţă de demersul Puterii a venit în special de la USR. Senatorului USR Vlad Alexandrescu i-a fost tăiat microfonul când a început criticarea Guvernului şi a majorităţii PSD-ALDE.
Se încarcă comentariile...
