Tăierea pensiilor magistraților, între temă de campanie și obiectiv din PNRR| ANALIZA
0Inițiativa coaliției de a modifica legea pensiilor magistraților stârnește dezbateri în spațiul public. Până acum, încercările anterioare au dat greș, însă măsurile în domeniu sunt necesare pentru îndeplinirea unui jalon de 230 de milioane de euro din PNRR, plan care s-a suprapus în ultimele luni cu o serie de campanii electorale.
Experții în drept constituțional au explicat pentru „Adevărul” că noul proiect bifează rezolvarea unor nemulțumiri și aspecte sesizate până acum, însă nu pe toate.
„Erau alți termeni. Acum au făcut un proiect care cumva reglementează această situație în mod trazitor. Adică până în 2040 cam atunci se definitivează. Ce au făcut acum un an de zile nu poți. Numai pentru viitor poți să reglementezi, nu și pentru trecut. Asta ar însemna să ia toate drepturile dintr-o dată. Cred că are șanse să treacă. Cred că se lasă timp suficient celor implicați ca să-și stabilească, să-și preconizeze ce vor face, pentru că omul își face și el o gândire, un plan. Zice doamne, mă duc, stau 25 de ani, 30 de ani și după ies la pensie și iau atâta și așa mai departe. Acum te duci, încet, încet, nu mai ieși la 48, așa cum ieșeau foarte mulți. Ieși la 65, dar ieși la 65 de-abia în 2040. Și e timp până atunci”, a explicat fostul judecător constituțional Petre Lăzăroiu.
Expertul în drept constituțional Bogdan Ioncu a subliniat că până acum CCR „a afirmat și reafirmat ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu aflate în plată încalcă principiul securității juridice, fiind vorba despre un drept care a intrat în sfera patrimonială a persoanei”.
Cu toate astea, specialistul subliniază că „nemulțumirile magistraților sunt greu, dacă nu imposibil de rezolvat prin noi stimuli financiari (diurne, pensii, pensionare la 48 de ani) și că toate asociațiile, indiferent de alte diferende, sunt în aceasta chestiune unite în cuget și simțiri”.
Noul proiect de lege
Noua inițiativă a fost anunțată de candidatul coaliției de guvernare la prezidențiale, Crin Antonescu, care a subliniat a cerut liderilor PSD, PNL, UDMR și minorităților naționale să modifice legea în contextul în care România riscă să îi piardă bani din PNRR în cazul neîndeplinirii cerințelor Comisiei Europene.
Inițiativa propune ca pensiile magistraților să fie plafonate la 65% din valoarea veniturilor din ultimele 6 luni de activitate. În prezent, valoarea se ridică la 80%. Proiectul crește treptat și vârsta de pensionare pentru magistrații noi la 65 de ani, astfel că această condiție ar urma să se aplice în 2045.
Potrivit inițiativei, de la 1 ianuarie, anul viitor, judecătorii, inclusiv cei ai Curții Constituţionale, procurorii, magistraţii-asistenţi, precum şi personalul de specialitate juridică se vor putea pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani numai în aceste funcţii.
Sefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a discutat cu premierul Marcel Ciolacu pe aceasta tema, una dintre nemulțumirile Consiliului fiind ca nu au existat consultări cu privire la un astfel de demers. Totodată, Consiliul a avertizat asupra valului de pensionări care pune dificultăți în funcționarea instituțiilor judecătorești.
„Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt care ar conduce la un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești. În același timp, lipsa de transparență care însoțește demersul normativ preconizat este, la rândul său, de natură să accentueze incertitudinile magistraților și riscurile pe care acestea le pot genera din perspectiva stabilității resursei umane”, a transmis CSM.
Lupta anti-sistem din campania electorală
În timp ce urgenta inițiativei este explicată de cerințele din PNRR, contextul campaniei pentru alegerile prezidențiale din luna mai lasă loc de interpretări.
„E o modalitate relativ la îndemână de a marca puncte electorale. E un subiect ușor de invocat și de aruncat în spațiul public, din partea, hai să spunem în sensul larg, a coaliției, care, dacă voia să facă ceva legat de asta, o putea face, sau, în primul rând, vorbim de aceeași coaliție și de aceleași partide care au facilitat să apară sistemul ăsta de pensii speciale acum mulți ani”, a explicat politologul George Jiglău pentru „Adevărul”.
„Toți spun că se luptă cu sistemul. Atunci când vorbim despre pensii speciale, se dă o formă”
Potrivit politologului, inițiativa marchează o poziționare față de „sistem”, tema principală a actualei campanii prezidențiale. „Toți spun că se luptă cu sistemul. Deci asta este marca înregistrată a acestor alegeri. (...) Sistemul ăsta e o chestiune foarte abstractă. De multe ori ei vorbesc foarte des că se luptă cu sistemul, dar nu e foarte clar de fapt. Nu are pus punctul pe i, de unde până unde e sistemul, care sunt instituțiile, care sunt oamenii și așa mai departe. Dar atunci când vorbim despre pensii speciale, deja se dă o formă. Știm cine sunt, știm câți bani iau, știm cât sunt de neatins, în mod evident, și atunci iată cel puțin o bucățică din acel sistem cu care vor toți să se lupte”, a mai punctat George Jiglău.
Eșecul anterior și banii din PNNR
Legea care urma să impoziteze progresiv pensiile speciale a fost respinsă de CCR, fiind invocat faptul că modalitatea de calcul a distributivității era inexactă.
Respingerea a dus și la suspendarea plății a 230 de milioane de euro din PNRR, ca urmare a neîndeplinirii jalonului 215 din PNRR. Liderii Executivului au la dispoziție 6 luni pentru a veni cu modificări.
Se încarcă comentariile...
