Susținerea miniștrilor tehnocrați: dilema care macină PNL
0Disputa Rareș Bogdan - Bogdan Aurescu redeschide un subiect sensibil în PNL, în trecutul recent: cât de indicată e susținerea de miniștri tehnocrați, în condițiile în care partidul ajunge să deconteze la alegeri inclusiv deciziile și comportamentul acestora.
Liderii liberali au fost luați prin surprindere de reacția lui Bogdan Aurescu, după ce acesta a avut o replică contondentă la o poziționare politică a lui Rareș Bogdan (prim-vicepreședinte PNL), care s-a pronunțat pentru demiterea ministrului Afacerilor Externe. Ideea generală comentată în sânul PNL a fost cum poate un ministru, pus cu voturile liberalilor, să critice un lider al partidului, într-un mod care afectează toată formațiunea, date fiind aluziile la similitudinea între afirmațiile lui Rareș Bogdan și propaganda rusă.
Robert Sighiartău, vicepreședinte al PNL pe probleme de politică externă, a transmis inițial un mesaj intern în care a ridicat problema chemării de urgență a lui Aurescu la o ședință a PNL, susțin surse liberale pentru „Adevărul”. Apoi, nemulțumirea acestuia a fost exprimată și într-o intervenție la Antena 3. „Din punctul meu de vedere, nu este plăcut să vezi că un ministru, care este tehnocrat, nu e membru PNL, atacă un coleg de partid, prim-vicepreședinte PNL, pe niște teme care pur și simplu nu sunt în regulă. Să îți faci un coleg de partid rusofil sau putinist nu cred că este în regulă pentru PNL, cu atât mai mult cu cât are premier, are președinte și este principalul partid de guvernământ, cu prim-ministru, în acest moment”, a spus Robert Sighiartău. „Eu cred că domnul Aurescu trebuie să se prezinte în fața biroului permanent național al PNL și să discutăm cu el această chestiune în PNL și, de asemenea, să existe măsuri la adresa dânsului. Eu am mai cerut o evaluare a tuturor miniștrilor. Partidul Național Liberal a câștigat niște alegeri și are obligații în fața cetățenilor și în fața membrilor partidului”, a completat liberalul.
Chemarea la „judecata partidului” a fost menționată și într-un comunicat de presă al PNL Diaspora, structură condusă interimar de Rareș Bogdan, care a criticat dur declarațiile lui Aurescu și a vorbit de sincope între cei din străinătate și MAE.
Tot mai mulți lideri recunosc sincopele partid-Aurescu
Critici au venit și din partea lui Adrian Cozma, lider PNL Satu Mare, care a subliniat că Bogdan Aurescu e într-un Guvern politic, susținut politic. Și Virgil Guran, vicepreședinte pe Apărare al PNL, a avut o poziționare similară. „Din punctul meu de vedere, nu am nemulţumiri faţă de Bogdan Aurescu. Un singur lucru, poate: cred că ar trebui să aibă o comunicare mai bună cu partidul, aici, da, pentru că orice ministru nu e pe cont propriu acolo”, a punctat Guran, care a recunoscut că mai ales în ceea ce privește partea de diaspora au fost semnalate deficiențe. Întrebat de relația PNL cu Klaus Iohannis, Guran a menționat că are loc o „colaborare instituțională” și că nu sunt sincope în ceea ce privește legătura partidului cu șeful statului.
Pe de altă parte, un alt lider influent al PNL, prim-vicepreședintele Lucian Bode, a subliniat că o asemenea discuție trebuia să aibă loc în forurile interne și că o astfel de dispută nu face deloc bine formațiunii liberale.
Apropierea alegerilor
Una din marile probleme în interiorul PNL, discutată mai ales între liderii cu experiență, este scorul din sondaje și posibilele probleme electorale la cele patru rânduri de alegeri din 2024. Surse din conducerea partidul susțin pentru „Adevărul” că oamenii de la vârf încep să conștientizeze că partidul va deconta electoral fiecare decizie luată de cei mai vizibili politicieni, adică miniștrii și cei care conduc Parlamentul. Iar în prezent, din cei 20 de miniștri, în dreptul PNL sunt opt, trei fiind tehnocrați – Bogdan Aurescu, Ligia Deca și Marcel Boloș –, iar un al patrulea, deși membru PNL, e considerat deconectat de la partid, adică ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
Prin urmare, în spatele ușilor închise, în PNL sunt discuții ca la schimbările guvernamentale din mai-iunie să fie puși oameni de partid cu notorietate, care să poată face inclusiv opoziție internă la PSD, partid care va avea premierul, plus majoritatea miniștrilor.
Prăbușirea din 2016
Neliniștea liberală este să nu se repete scenariul din 2016, când au susținut Guvernul tehnocrat al lui Cioloș, fără a avea oameni în Executiv, iar scorul lor a fost de 20%, în timp ce în sondaje erau creditați la 27-28%. Cu doar câteva luni înainte de legislativele din 2016, PNL luase peste 32% la locale.
În prezent, aproape toate sondajele de pe piață dau PNL la o intenție de vot între 20% și 22%. Prin urmare, liderilor le este teamă ca printr-o politică prea relaxată a demnitarilor din Guvern partidul să nu scadă și mai mult, o cauză fiind inclusiv netrimiterea celei mai bune garnituri la guvernare.
Se încarcă comentariile...
