Surse: România ar putea fi monitorizată de Consiliul Europei după asaltul dat de PSD la Justiţie
0O comisie a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a propus ca România să fie monitorizată din cauza riscului privind independenţa justiţiei, risc generat de controversata demitere a Laurei Codruţa Kovesi şi de modificările aduse de PSD Codului penal şi Codului de procedură penală, susţin surse din delegaţia României la APCE.
România a fost inclusă pe o listă preliminară de ţări care necesită monitorizare de urgenţă din partea Consiliului Europei, cel mai important for european privind promovarea democraţiei şi respectarea drepturilor omului. „Comisia de Monitorizare a Consiliului Europei propune o listă cu ţări care urmează să fie monitorizate. De obicei, se ţine cont de ordinea alfabetică. Acum, în mod excepţional, România nu a fost propusă în ordine alfabetică, ci pe bază de argumente privind urgenţa acestei monitorizări“, susţine unul dintre parlamentarii din delegaţia României la APCE.
„Motivele pentru care a fost propusă monitorizarea ţării noastre sunt legate de riscul în privinţa independenţei justiţiei (risc generat de controversata demitere a Laurei Codruţa Kovesi şi de modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală) şi de modul de respectare a drepturilor femeilor, ale minorităţii rome şi ale persoanelor cu dizabilităţi“, susţin sursele citate.
Punctele de vedere ale Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO privind condiţia statului de drept şi a justiţiei din România sunt argumentele principale pentru includerea României pe lista de monitorizare, împreună cu sesizările Comisarului pentru Drepturile Omului şi cele ale altor organisme ale Consiliului Europei privind violenţa domestică şi protecţia categoriilor vulnerabile.
Lista finală a ţărilor care vor fi monitorizate va fi stabilită pe 6 martie.
Comisia de monitorizare (Monitoring Committee) e responsabilă de verificarea îndeplinirii obligaţiilor asumate de statele membre prin Statutul Consiliului Europei, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi celelalte convenţii ale Consiliului Europei, precum şi de onorarea angajamentelor luate de statele membre la intrarea în Consiliul Europei.
Monitorizarea funcţionează în patru moduri distincte:
• procedură de monitorizare integrală (vizite regulate a doi raportori, dialog cu autorităţile, dezbateri plenare punctuale; Zece state sunt în prezent supuse acestei proceduri: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia-Herţegovina, Georgia, Moldova, Rusia, Serbia, Turcia şi Ucraina)
• dialog postmonitorizare (Bulgaria, Muntenegru, Macedonia)
• rapoarte specifice privind funcţionarea instituţiilor democratice (comitetul de monitorizare poate pregăti un raport privind orice stat, în cazul unor evenimente punctuale; în sesiunea din ianuarie 2019 s-a discutat o moţiune privind funcţionarea instituţiilor democratice din Polonia).
• revizuiri periodice/periodical reviews (fiecare stat membru e supus acestui proces o dată la cinci sau şase ani). În mod tradiţional, review-urile periodice urmăresc ordinea alfabetică a ţărilor membre APCE – cele mai recente privesc Italia şi Islanda.