Surse: PSD vrea s-o demită pe Kovesi cu mâna CCR. Ce şanse are
0
În cazul – foarte probabil - în care Klaus Iohannis va refuza revocarea Laurei Codruţa Kovesi, PSD va contesta decizia preşedintelui la CCR, pe motiv că a generat un conflict juridic de natură constituţională, potrivit unor surse politice. Un fost preşedinte al CCR spune că Iohannis va avea câştig de cauză. Un alt fost preşedinte al CCR îl contrazice, iar specialiştii în drept cred că, dacă se ajunge la Curte, Kovesi e ca şi demisă.
PSD are o variantă de rezervă prin care va forţa demiterea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, chiar dacă preşedintele Klaus Iohannis se opune, susţin surse din conducerea partidului pentru „Adevărul“. Decizia se bazează pe o laxitate legislativă, dar şi pe o interpretare surprinzătoare dată de Curtea Constituţională (CCR) pe una dintre legile Justiţiei modificată de majoritatea PSD-ALDE, mai exact pe Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care detaliază procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Parchetul General.
Potrivit surselor citate, liderii PSD se aşteaptă ca preşedintele Klaus Ioahnnis să refuze propunerea de revocare pe care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a trimis-o la Cotroceni. Susţinerea publică pe care Iohannis i-a oferit-o şefei DNA, dar şi avizul negativ- fie el chiar şi consultativ - dat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) arată clar că şeful statului o va menţine în funcţie pe Kovesi. În acest context, potrivit surselor citate, juriştii PSD strâng deja argumente pentru a sesiza CCR, pe motiv că, prin refuzul de a semna demiterea şefei DNA, Iohannis declanşează un conflict juridic de natură constituţională între Preşedinţie şi Guvern. Pe scurt, scopul PSD este să-l oblige pe Iohannis să accepte revocarea Codruţei Kovesi cu mâna CCR, condusă de Valer Dorneanu, fostul parlamentar social-democrat.
Pe ce se bazează PSD? Pe o formulare imprecisă din Legea 303/2004, fundamentul juridic pentru numirea sau revocarea Codruţei Kovesi. În timp ce procedura de numire a şefului DNA este fără echivoc (ministrul Justiţiei propune, CSM avizează, preşedintele acceptă sau refuză), în cazul revocării formularea lasă loc de interpretări. „ Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei“, prevede articolul 54 din Legea 303/2004, în baza căruia se cere revocarea şefei DNA. „În mod normal, Iohannis poate să refuze demiterea şefei DNA, pentru că în drept funcţionează principiul simetriei juridice. Aşadar, dacă la procedura de numire, şeful statului poate să respingă o propunere venită de la ministrul Justiţiei, poate să refuze şi propunerea de revocare, deşi nu e stipulată explicit în lege. Dar PSD ar putea exploata neclaritatea articolului privind revocarea“, a declarat, pentru „Adevărul“, avocatul Elenina Nicuţ.
Primele îndoieli au fost lansate de Ioan Vida, fost preşedinte al CCR la începutul anilor 2000. „Atunci când un ministru propune ceva, preşedintele nu face decât să confirme, să îi dea putere acelei decizii. La noi s-a înţeles că preşedintele este un fel de Ceauşescu, ori nu e aşa. Preşedintele trebuie să ţină seama de ce spune Guvernul, pentru că Guvernul este emanaţia poporului. Preşedintele doar confirmă numirea sau revocarea propusă de Parlament, de Guvern sau de ministru“, a spus Ioan Vida pentru Antena 3, întrebat dacă preşedintele este obligat să o revoce pe Kovesi. „Ce să spună şi Vida, care a ajuns la CCR numit de PSD?“, a ripostat Elenina Nicuţ.
„Legile trebuie citite cu bună-credinţă“
De cealaltă parte, Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR din perioada Traian Băsescu, crede că Iohannis este îndreptăţit să refuze. „Nu, preşedintele nu este obligat să revoce un procuror. Ce rost ar avea să-l mai întrebi atunci pe preşedinte? Îl pui numai să semneze? În Constituţie nu scrie de revocare, scrie doar de numire: preşedintele numeşte procurori. În textul din legea 303 ce-ar fi trebuit să scrie? Că revocarea nu se face? Să înveţe să citească legile! Şi să le citească cu bună-credinţă. Legile trebuie citite şi interpretate cu bună-credinţă”, a spus Zegrean pentru Mediafax.
Un specialist în drept consultat de „Adevărul“, a spus: „Din păcate, CCR s-a înclinat mereu în funcţie de interese politice, fie că a fost vorba de Băsescu, fie că acum vorbim de PSD. În ultmul timp, CCR a făcut foarte mult rău Justiţiei, judecând şi articole legislative care nu fuseseră contestate“, a spus, cu condiţia anonimatului, un judecător de prim rang.
Ultimul exemplu în care CCR şi-a extins judecata a fost chiar Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, modificată în decembrie de PSD şi contestată la Curte de PNL. Liberalii au reclamat faptul că preşedintelui îi sunt restrânse atribuţiile de numire a procurorilor-şefi, iar CCR nu doar că a respins argumentele PNL, ci a statuat că şeful statului este obligat să accepte decizia minsitrului Justiţiei.
„ Preşedintele României nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie ( privind numirea procurorilor-şefi – n.r)“, se arată în motivarea CCR.
Urmând acest raţionament, dacă nu are drept de veto în procedura de numire a şefei DNA, Klaus Iohannis nu are drept de veto nici în procedura de revocare a Codruţei Kovesi. Motivarea CCR nu influenţează direct cazul Kovesi, căci procedura de revocare a şefei DNA a fost declanşată pe legea aflată acum în vigoare, cu acel articol formulat ambiguu.
„Domnul Morar va scrie negru pe alb că şefa DNA este demisă“
Dar motivarea CCR poate sta la baza contestaţiei pe care PSD o va face privind conflictul juridic de natură constituţională între Preşedinţie şi Guvern. „Sigur că juriştii PSD vor decupa interpretarea CCR şi o vor folosi în sesizare, tocmai ca să pună în valoare formularea laxă a articolului privind revocarea. Să mai spunem un lucru: motivarea CCR a fost publicată fix în ziua în care CSM a dat aviz negativ pentru revocarea şefei DNA. Credeţi că e o coincidenţă? Eu nu. Sunt sigură că dacă PSD va face o sesizare pe conflict constituţional, CCR îi va da dreptate, deci Kovesi este ca şi revocată de la CCR. Domnul Morar va scrie negru pe alb că şefa DNA este demisă“, a spus Elenina Nicuţ.
În cazul în care CCR va da dreptate PSD pe un conflict de natură constituţională, preşedintele Klaus Iohannis ar fi obligat să o revoce pe Kovesi. Sesizarea poate fi făcută de preşedinţii celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, sau de premierul Viorica Dăncilă. „Să ajungem în acea realitate care deocamdată este virtuală“, a spus Liviu Drganea, întrebat dacă se va ajunge la CCR.
Se încarcă comentariile...
