Specialişti, despre viitorul Europei: Fără implicarea partidelor europene în dezbaterile importante, UE se poate confrunta cu o lipsă de legimititate
0Alina Bărgăoanu, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA, şi Dan Luca, vicepreşedinte al EURACTIV, susţin că partidele politice ar trebui să se implice mai mult în dezbaterile de la nivelul UE privind viitorul Europei.
„În mod paradoxal, se acordă foarte puţin interes partidelor politice europene în Uniunea Europeană, ceea ce naşte întrebarea dacă aceasta e o abordare potrivită. Mai mult decât a confunda un partid european cu grupul politic din Parlamentul European sau de a-l remarca, eventual, cu aproximativ şase luni înainte de alegerile pentru Parlamantul European, puţine lucruri putem spune despre un partid politic autentic european”, arată într-o analiză Alina Bărgăoanu, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, şi Dan Luca, vicepreşedinte al EURACTIV Bruxelles, într-o analiză.
„Conform definiţiei, un partid politic este o organizaţie care încearcă să obţină puterea politică în vederea guvernării, de obicei, în urma unui scrutin, prin participare la campanii electorale. Campaniile electorale sunt, astfel, situaţii de câştigare a adeziunii publice, de construire a legitimităţii, de cultivare a încrederii, ingrediente esenţiale pentru exerciţiul propriu-zis al guvernării. Recunoaştem aceste mecanisme pentru alegerile naţionale sau chiar locale, dar, cu siguranţă, la nivel european sau internaţional nu avem ceva similar. Formal vorbind, partidele europene există de zeci de ani, dar ele nu participă la alegerile europene decât indirect, prin membri afiliaţi – la rândul lor partide politice naţionale. În plus, să fim sinceri: deja ne este dificil să recunoaştem numele miniştrilor europeni (comisarii europeni), ce să mai zicem de liderii partidelor politice europene”, au completat cei doi specialişti.
Bărgăoanu şi Luca susţin că partidele ar trebui să se implice mai mult în dezbaterile europene: „Fără competenţe de a participa în alegeri, fără vectori de comunicare, fără mesaje şi programe politice paneuropene, care să ofere răspuns la probleme paneuropene, pot avea partidele politice impact asupra mecanismulului decizional european, asupra construcţiei europene? Considerăm că potenţialul partidelor europene este enorm, dar în anumite condiţii. Având în vedere că cei care guvernează cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene sunt racordaţi la structurile de partide europene, este important să se aprofundeze cooperarea în cadrul aceleiaşi familii politice. Însă trebuie abordate subiectele politice dificile, nu doar cele politically correct; subiecte care implică transformări de substanţă, decizii care inaugurează un traseu sau altul, în domenii complexe, precum cel financiar, tehnologic, al educaţiei, energiei sau al schimbărilor climatice. Totul să fie analizat în timp real, iar deciziile să fie luate de conducerile partidelor cu majoritate calificată, nu în unanimitate. Doar astfel putem spera să avem aceeaşi procedură şi la nivelul Consiliului European pentru a avansa cu adevãrat în construcţia europeană”.
„Anumite dezvoltări de la nivelul partidelor europene sau al grupurilor din Parlamentul European sunt adevărate semnale asupra evoluţiei UE. Puţin îşi mai amintesc, dar retragerea, în 2009, a conservatorilor britanici din grupul Partidului Popular European şi formarea grupului ECR (Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni) au fost un factor catalizator pentru Brexit. Lansarea Conferinţei privind viitorul Europei marchează un punct de cotitură în viaţa Uniunii. În acest context, întrebarea pe care o lansăm este legată de rolul partidelor politice europene în această consultare, în acest exerciţiu de construire a legitimităţii. Este o şansă enormă de care partidele politice ar trebui să profite pentru binele cetăţenilor europeni. Pandemia a schimbat totul, iar cetăţeanul obişnuit nu mai are răbdare cu politicieni care explică, tehnic, cum nu sunt ei responsabili de acest subiect; sau de alte subiecte de complexitate asemănătoare, care au impact concret şi direct asupra fiecărui cetăţean în parte”, mai arată cei doi specialişti.
Bărgăoanu şi Luca au dat exemplul Comisiei Europene în ceea ce priveşte managementul crizei sanitare: „În ultimele 12 luni, Comisia Europeană a dat un exemplu, implicându-se cu succes în managementul crizei sanitare fără a avea competenţe pe politicile de sănătate. Potrivit eurobarometrelor, cetăţenii apreciază această abordare, conştienţi fiind de faptul că este nevoie de coordoare la nivel european pentru rezolvarea problemelor reale din societate. Problemele, aşa cum ştim, aşa cum a demonstrat-o şi pandemia, transcend graniţele naţionale, uneori chiar frontierele Uniunii Europene. Fără implicarea partidelor europene în aceste dezbateri, fără conectarea lor la preocupările cetăţenilor europeni, sunt şanse ca Uniunea Europeană să se confrunte, în permanenţă, cu spectrul lipsei de legimititate, cu acuzaţia că este o construcţie tehnocrată, desprinsă de nevoile reale, fără capacitatea de a inversa divergenţa naţional-european într-o forţă convergentă, care să ducă Uniunea înainte”.