Cum vor primarii de comune să evite comasarea localităților mici. Ce ar însemna reducerea numărului consilierilor locali cu 13.000
0Reprezentanții primăriilor de comune au venit cu propunerea ca în loc să aibă loc o comasare a celor mai mici localități din România, mai bine ar fi redus numărul consilierilor locali și județeni, o propunere pe care politicienii au primit-o pentru moment cu circumspecție.
Asociația Comunelor din România (ACoR), Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR) și încă o structură asociativă au înaintat o soluție pentru evitarea comasării comunelor mici în cazul unei reorganizări administrativ-teritoriale, prin reducerea numărului de consilieri locali, generali și județeni cu 13.000, impactul bugetar fiind cel al desființării celor mai mici 500 de comune. Mai precis, să fie tăiate câte patru funcții de consilier local sau județean în fiecare UAT, precum și șase consilieri generali, în cazul Capitalei. Practic, prin modificare, o comună cu sub 1.500 de locuitori ar urma să aibă cinci consilieri locali, nu nouă, în timp ce un municipiu cu peste 400.000 de locuitori ar urma să aibă 27 de consilieri, nu 31.
Modificările ar putea fi operate la Codul Administrativ, prin OUG sau proiect de lege, adică printr-o procedură simplă, fiind nevoie doar de consens politic. „Numai față de aceste prevederi, numărul consilierilor locali, al consilierilor generali și al consilierilor județeni ar fi redus cu peste 13.000 de persoane, care, într-o aritmetică grosieră, înseamnă mai bine de echivalentul, în lei, al indemnizației a peste 1.500 de primari ai comunelor“, arată inițiatorii demersului.
Propunerea a fost înaintată conducerii de la Palatul Victoria, Ministerului Dezvoltării, precum și structurilor parlamentare, susțin surse politice pentru „Adevărul“, pentru a fi avută în vedere în următoarele luni.
Cum văd partidele propunerea
Deputatul liberal Laurențiu Leoreanu, membru al Comisiei de administrație și fost primar, susține că soluția e tot reorganizarea administrativ-teritorială, dar după alegerile din 2024. „În România va trebui o reorganizare teritorial-administrativă. Acest lucru, că mai reduci din numărul consilierilor, eu cred că esteun surogat. România are niște realități care corespund anului 1968, când s-a făcut acea reorganizare administrativă. Să ne uităm că Polonia a făcut deja două reorganizări administrativ-teritoriale și eu cred că soluțiile care trebuie să aducă substanță sunt soluțiile profunde”, a afirmat Leoreanu.
Din partea PSD, senatorul Maricel Popa, secretar al Comisiei de administrație, a precizat că așteaptă la comisie documentul gândit de cei de la Asociația Comunelor din România, precum și explicațiile pentru o asemenea modificare legislativă, apoi va putea să spună dacă e oportună sau nu, date fiind implicațiile unei asemenea măsuri.
În schimb, colegul său de partid, Gabriel Zetea, deputat și vicepreședinte al formațiunii, susține că poate fi luată în calcul demersul ACoR. „Propunerea Asociației Comunelor este una absolut corectă, dar reducerea numărului cosilierilor locali nu exclude reorganizarea administrativă și eliminarea comunelor foarte mici. Adică cele două proiecte pot să fie complementare. Dacă este oportun și Asociația Comunelor a acceptat că este oportun să se reducă numărul de consilieri locali, acest lucru se poate întâmpla, doar că trebuie făcut cu 6 luni înaintea alegerilor locale. Acest lucru ar însemna ca cel târziu în luna martie ar trebui să avem proiectul de modificare a Codului Administrativ trecut prin Parlament, ceea ce este destul de dificil având în vedere că pe 1 februarie începe noua sesiune parlamentară. Asta nu va împiedica sub nicio formă discuția legată de reorganizarea administrativă, pentru că sunt într-adevăr foarte multe comune în România care nu se pot descurca din punct de vedere financiar cu resursele pe care le încasează din taxele și impozitele locale. O eficientizare a cheltuielii banului public este obligatorie. Așadar, eu văd propunerea Asociației Comunelor ca fiind complementară cu cea de reorganizare administrativă”, a subliniat Zetea.
Și liderul deputaților AUR, Alin Coleșa, susține că e necesară reforma administrativă, o modificare a Codului Administrativ fiind maxim un compromis. „După părerea mea ea poate fi cel mult o soluție de compromis, una temporară pentru următoarele alegeri. Evident nu mai este timp de o reformă administrativă reală. Mai mult, nu cred că este potrivită, pentru că scade reprezentativitatea oamenilor în consiliile locale respective. Nu scade numărul de primari și nu scade personalul administrativ al consiliilor locale. Acolo sunt contabili, directori. Nu sunt socotiți în acel calcul, deci din start nu este corect calculul. În același timp nu știu dacă este corect, moral să scazi reprezentativitatea oamenilor și în mod diferențiat”, a punctat Coleșa.
Deputatul Seres Denes (UDMR), cel mai longeviv parlamentar, susține că poate fi o soluție și reducerea numărului de consilieri, dar cel mai bine ar trebui să fie o discuție aprofundată pe tema comasării unor unități administrativ-teritoriale, dar doar după trecerea alegerilor.
Nu în ultimul rând, liderul senatorilor USR, Radu Mihail, susține că reducerea numărului de consilieri poate fi doar parte a reformei administrativ-teritoriale, nu o măsură distinctă pentru evitarea reorganizării. „Este nevoie de reformă administrativ-teritorială. Ea trebuie făcută în ansamblu, nu pe genunchi. E nevoie de dezbatere largă și soluții complete. Nu să luăm bucățică de bucățică. Într-adevăr, reducerea numărului poate fi o componentă a reformei, dar nu singura”, a subliniat liderul USR.
Se încarcă comentariile...
