Sociologul Vasile Dâncu, despre greşelile fatale pentru Victor Ponta: alianţele cu Vadim Tudor şi UDMR, pe listă

Vasile Dâncu, directorul institutului de sondare a opiniei publice IRES, a explicat, la Adevărul Live, care au fost erorile comise de Victor Ponta în cursa pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale.

„Pentru prima dată, s-a votat foarte mult în ultimele ore, au fost secţiile pline. În intervalul ăsta, după calculele noastre, cred că au fost un milion şi jumătate de oameni. Nu este ceva absolut nou în istoria mişcărilor sociale din ultima vreme, deci sunt răbufniri ale străzii împotriva establishmentului politic“,  a explicat sociologul.

„Generaţia aceasta, pe care o numim acum generaţia Facebook, are o caracteristică importantă. Sociologic vorbind, o numim angajament politic intermitent. Este, în primul rând, o reacţie de frustrare. Şi în 2012 a fost emoţia din stradă. Trăim în epoca politicii neotribale în care partajăm emoţii.

Partidele clasice pe următoarea idee: avem publicul nostru ţintă, avem grijă de el. Noua generaţie vine cu ideea unor drepturi individuale, nu mai cred în idei abstracte, pentru că pe această bază, politicienii au făcut demagogie de 200 de ani. Nu am avut nicidoată un mare proiect economic, un mare proiect social. Este clar că asemenea mişcări sunt unele care vin de niciunde şi se termină brusc“, a completat directorul IRES.

El a subliniat că, matematic, PSD a obţinut cel mai bun rezultat din ultimii zece ani.

„Şi-a făcut treaba, ca să spunem aşa. Partidul clasic a reuşit să obţină un număr de voturi. Masele au diluat acea consistenţă de partid“, a mai spus Dâncu.

În ce priveşte greşelile făcute de Victor Ponta între cele două tururi, sociologul a trecut în revistă o serie de erori ale candidatului.

„Nu a fost un candidat fricos, a avut prea mult curaj în a-şi asuma diverse acţiuni netestate, nu ştiu dacă s-au făcut destule studii în echipa domniei sale, dar cred că a luat prea multe măsuri în spiritul marketingului politic. Marele câştig al lui Iohannis a fost că a fost un candidat nepolitic, nesofisticat în materie de marea politică.

Campania lui Ponta a fost prea sofisticată şi prea a încercat să folosească toate mijloacele pentru a câştiga. În mod normal, trebuie să alegi un scenariu. Ideea asta de a lua totul, din toate zonele, această hibridizare poate să te încurce“, a spus directorul IRES. „Nu au putut să evalueze cum se va rostogoli emoţia legată de votul din străinătate“, a mai spus el.

Dâncu a opinat că Ponta ar fi putut greşi dacă ar fi neglijat voturile de partid.  

„Poate şi partidul ar fi putut fi mobilizat un pic diferit, personal de către Ponta. Cred că e o mare greşeală discuţia despre ţapi ispăşitori“, a adăugat Vasile Dâncu.

În ce priveşte alianţele făcute de Victor Ponta, el a spus că acţiunea respectivă „a diluat candidatul“.

„Una din aceste greşeli este asocierea cu Corneliu Vadim Tudor. Poate că a dezangajat şi electoratul UDMR. Votanţii lui Vadim Tudor s-au dus, în proporţie de 50%, la fiecare din candidaţi. La UDMR, 80% s-au dus către Iohannis. Călin Popescu Tăriceanu a dat 70% din voturi, 30% au ajuns la Iohannis. A fost în jur de 50% din electoratul visat. Sigur, nu a fost puţin, dar nici foarte mult“,a  arătat Dâncu.

El a precizat că nominalizarea lui Tăriceanu este posibil ca mai degrabă să fi demobilizat electoratul. „Astea mi se par elemente de strategie pe care, nefiind în staff-ul respectiv, nu le pot comenta. Înţeleg tot o raţiune de a încerca să federalizezi electoratul. Când ai un candidat puternic sau o mişcare de masă, nu funcţionează. De data asta a fost o mişcare de masă care a ucis încercarea. Partidele clasice sunt vânătoare de voturi, adună intelectuali, staruri şi poate exista şi o altă variantă, căutarea de fidelităţi discontinue. Adică nu vreau să îi ţin în sediul de partid pe cei care mă votează, mă interesează anumite tipuri de public care au de rezolvat o problemă şi mă fac mesagerul acestor publicuri. Nu e o politică de tip clasic, să nască partizani pe termen lung. Cred că politica postmodernă este aceasta, mai degrabă instanteneistă“,a  dezvoltat sociologul.

În opinia sa, Iohannis a avut un avantaj pentru faptul că a deţinut funcţia de primar al Sibiului.

"Un alt avantaj a fost acela că nu a venit cu un preconcept despre politică. Dreapta vorbea pe patru voci, nu avea un proiect, şi atunci a fost pus în situaţia de a juca singurul rol pe care îl cunoştea foarte bine, de om neobişnuit cu puterea, care nu are aroganţă. Mişcările contestatare nu au lider. El a fost exact acest lucru, nu a vrut să domine electoratul, a venit cu o ofertă foarte simplă: eu sunt acesta, sunt un om normal. A făcut o încercare. Acesta a fost un avantaj în această campanie, o lecţie pentru toate partidele. Se poate întâmpla cu oricine ignoră sensibilităţile masei.

Ce s-a făcut până acum, politica pompieristică, să rezolvăm probleme acolo unde arde, politica urgenţelor, va trebui să trecem la anticiparea problemelor structurale. Culmea, sub presiunea străzii, care nu are de regulă un program", a arătat Vasile Dâncu.

„Dacă problema votului din diaspora era rezolvată prin secţii în plus, dacă aceste lucruri erau rezolvate, cred că lucrurile ar fi mers liniar, către o victorie a lui Victor Ponta“, a mai spus Dâncu.

Dâncu a vorbit şi despre mobilizarea neobişnuită  a votanţilor din Transilvania.

„La o privire superficială, o parte din judeţele din Transilvania pe care a câştigat Iohannis în primul tur au fost câştigate la 300, la 500 de voturi, nesemnificativ. Pe localităţi, Ponta a câştigat mai multe din Transilvania. Statistica simplifică foarte mult asta. Noi studiem şi arii culturale.

În afara unei bunăstări mai mari în Transilvania, aici, în perioada în care se luptau românii pentru drepturi au făcut-o în primul rând prin societatea civilă. Au fost obişnuiţi să se lupte pentru drepturile lor.

Dar ce am văzut scriindu-se de către oameni serioşi, că ardelenii urăsc corupţia mai mult, haideţi să vedem votul din Cluj. Fostul primar al Clujului era în puşcărie, cazuri de corupţie răvăşitoare. Nu a fost un vot politic. Clujenii s-au gândit la o formă de civism. Din multe puncte de vedere, România este egală. Un zid nu există pe Carpaţi, clivajele sociale explică votul“, a detaliat directorul IRES.

Alegerea lui Iohannis, a mai spus Dâncu, este o notă bună pentru România.

„Ar fi fost o notă şi mai bună dacă nu pleca de la revolta tinerilor. Să nu fetişizăm, însă, acest lucru. Nu am scăpat de intoleranţă. A fost o campanie foarte violentă“, a mai spus directorul IRES.

„Există un raport între populaţia dependentă şi cea independentă. Avem, însă, o serie de probleme legate de indicatorii generali ai spiritului public. Observăm un mare sentiment de nesiguranţă al publicului. E adevărat, avem creştere economică, dar dincolo de aceste lucruri, oamenii sunt obsedaţi de viitorul copilului, de pierderea locului de muncă. Suntem o populaţie care, în condiţiile unor riscuri sociale, nu are încredere în instituţii. Pornind de la aceste reacţii, gestul oamenilor de a face ceva care ţine de exigenţa necondiţionatului, adică nu dăm un vot instrumental, e un lucru interesant. E o populaţie cu adevărat speriată de viitor. E un şoc pentru mine, ca viitor, să aud părinţi care spun că ai lor copii se pot realiza doar în străinătate. Avem o rupere a ţesutului social. Aceste gesturi sunt iniţiatice, un fel de gesturi rare“, a mai spus Dâncu. 

Vasile Dâncu a arătat că, în al doilea tur al alegerilor, când iese din scenă partidul, contează în primul rând personalitatea candidatului, iar sinceritatea este cât se poate de importantă.

"Cred că Victor Ponta, fiind obişnuit cu comunicarea de media, o tânără vedetă a partidului, a făcut totuşi din comunicare un fetiş şi a comunicat prea mult. Şi în campanie era mereu prins de toate mijloacele electronice şi încerca să comunice direct. E bună mai multă umilinţă în faţa publicului, o umilinţă sinceră. Trebuie să reduci atacurile la adversar, formele autoritare de a comunica", a conchis sociologul.

Viitorul PSD, a spus Dâncu, este condiţionat de modul în care liderii gestionează criza actuală.

„Ar trebui să nu caute un ţap ispăşitor, ci să construiască o schimbare de logică politică a partidului, de a părăsi politica clasică. O stângă intelectuală, aşa cum este în Occident, aşteaptă oamenii în România. Trebuie o stângă compasională“, a arătat el.