Siegfried Mureșan: Numărul europarlamentarilor PPE ar putea să crească la 200 după alegeri / Atuurile lui Iohannis pentru o funcție europeană INTERVIU
0Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și vicepreședinte al PPE, a vorbit într-un interviu pentru „Adevărul” despre țintele popularilor europeni, relevanța Congresului PPE și șansele lui Klaus Iohannis pentru obținerea unei funcții europene importante după terminarea mandatelor de președinte.
Siegfried Mureșan, fost raportor al Parlamentului European pentru bugetul UE pe 2024, deja a fost anunțat ca fiind pe lista candidaților PNL pentru un nou mandat, anunț făcut de șeful PPE, Manfred Weber. Mureșan a vorbit cu ziarul „Adevărul” în contextul celui mai important eveniment politic desfășurat la București în perioada premergătoare campaniei electorale
Zilele acestea este Congresul PPE la București. Pentru PNL știm că e un eveniment important, pentru că are parte de un capital politic suplimentar. Ce câștigă cetățeanul de rând, neînregimentat politic?
Siegfried Mureșan: Cei mai importanți lideri din Uniunea Europeană vin în România. Arată că le pasă de România și vin să discute despre Uniunea Europeană. E o șansă foarte mare pentru fiecare dintre noi să afle cum a ajutat UE, de la începutul pandemiei, apoi al războiului din Ucraina, dar și lucruri mai puțin știute. De asemenea, vom afla planul pentru următorii cinci ani la nivel european, care sunt prioritățile și pentru fiecare român poate fi un prilej de mândrie. Programul de guvernare al Comisiei Europene pe următorii cinci ani va rămâne legat de București. Pentru că aici, la București, alegem candidata la președinția Comisiei Europene. Iar noi vom câștiga alegerile europarlamentare. Iar odată cu câștigarea europarlamentare, programul de guvernare al PPE va fi pus în aplicare. E o șansă pentru mulți oameni din Europa să afle de București și sunt convins că multele mii de politicieni care vin, pentru colegi, jurnaliști, va însemna că vor merge acasă și vor spune ce au văzut la București.
Ce înseamnă pentru PPE a câștiga alegerile europene? Și în prezent e prima familie politică, la fel s-a întâmplat și după alegerile din 2014?
PPE a fost la ultimele alegeri pe locul întâi, iar pentru a câștiga din nou alegerile înseamnă să fii tot acolo. Victoria la nivel european înseamnă să rămânem pe locul întâi și cea mai mare familie politică la nivelul Europei. Așa că obiectivul nostru este să avem, în primul rând, mai mulți europarlamentari față de grupul socialiștilor, față de cel al extremiștilor sau orice alt grup antieuropean. La nivelul Consiliului Uniunii Europene, unde sunt președinții și prim-miniștrii, PPE e de departe cel mai puternic partid: avem 12 din cei 27 de prim-miniștri. Grupul socialiștilor are cinci, iar Renew, grupul președintelui Emmanuel Macron, are patru șefi de state și de guverne.
Va lua peste 175 de mandate?
Sunt convins că da. PPE are acum în jur de 175 de europarlamentari și va crește numărul de europarlamentari pe structura actuală a partidelor care fac parte din PPE, fără adeziunea altor formațiuni noi. Vreau să spun foarte clar și e o premieră: nu exclud ca imediat după alegerile europarlamentare partide politice noi, proeuropene, de centru-dreapta, nou înființate în UE, să se afilieze familiei noastre politice. Atunci e posibil ca numărul nostru de europarlamentari să crească, chiar în zona de 200. Dar și pe structura actuală, fără noi adeziuni, cu siguranță vom avea peste 175 de europarlamentari.
Cum se împacă obiectivele PPE cu ceea ce se întâmplă în România, în condițiile în care România va avea o listă comună cu cei din PSD?
În UE sunt 27 de state membre. Situația din cele 27 de stat nu este și nu va fi niciodată identică. Situația nu e identică nici în toate județele României. Situația de la stat la stat poate avea particularități și UE, anul acesta, la nivel european, dar și în România, principala luptă e între forțele proeuropene și antieuropene. De ce sunt antieuropenii atât de periculoși? Federația Rusă înțelege că nu mai poate crea un curent pro-rus la nivel european. Nimeni din UE nu mai e atras de modelul rusesc, bazat pe violență, pe ură, pe sărăcie, pe șantaj. Tocmai de aceea Federația Rusă încearcă să creeze un curent antieuropean, ca să slăbească, să decredibilizeze instituțiile UE, care reușesc să apere valorile europene. Și să afecteze modul nostru de viață european, care e bazat pe libertate, de a alege pe cine dorește, să meargă unde dorește, să critice pe cine dorește. Federația Rusă investește în oamenii politici extremiști, antieuropeni. E bine cunoscut faptul că Marine Le Pen a fost susținută politic și financiar de Kremlin. Fosta ministră de Externe a Austriei l-a avut oaspete la nunta ei pe Vladimir Putin și s-a și mutat în Federația Rusă. Îmi aduc aminte că extremistul Salvini se poza în fața Kremlinului, în Piața Roșie, cu un tricou cu mutra lui Vladimir Putin pe piept.
Deci bătălia este între acești antieuropeni care vor să slăbească UE și forțele proeuropene. Așadar pentru Parlamentul European nu e o separare sau divergență între obiectivul PPE la nivel european și cel la nivel național în ceea ce privește colaborarea politică (n.r. - cu PSD).
Premierul Marcel Ciolacu spunea că discutat cu familia sa politică și cu cei din Coaliție și ar trebui ca România să ceară la nivel european o funcție de vicepreședinte al Comisiei Europene și una de vicepreședinte al Parlamentului European. Cum se vede dinspre PPE acest obiectiv? Sunt ceva nuanțe care vin dinspre PPE, pentru că știm că popularii vor și o funcție nouă la nivel european, cea de comisar pentru apărare?
Poziția de vicepreședinte al Parlamentului European este un lucru bun pentru România. A mai fost și în trecut. Evident, e nevoie de candidați buni. Însă această poziție nu una chiar de mare influență, pentru că deciziile se iau la nivel de grupuri politice, dar e o funcție de prestigiu și susțin și eu. O poziție de vicepreședinte al Comisiei Europene cred că i se cuvinte României și e timpul să discutăm serios acest lucru. România a avut în trei mandate ale Comisiei Europene mandate serioase, consistente: Agricultură (2009-2014), Politică Regională (2014-2019) și Transporturi (din 2019). Prin urmare, consider că o poziție de vicepreședinte corespunde statutului, mărimii României (n.r. – ca număr de europarlamentari) și a caracterului european în care România a fost condusă și cum ne-am manifestat în toate marile dezbateri la nivel european.
În ceea ce privește pozițiile noi, cu siguranță va fi un comisar european puternic pe Apărare. Fiindcă e clar că creșterea siguranței cetățeanului și sporirea capacităților de apărare vor fi teme principale în UE în următorii cinci ani. De ce e necesar un comisar european pe apărare? Nu pentru a comanda o armată europeană care nu există, ci pentru a se asigura că armatele statelor membre ale UE sunt înzestrate cu cele mai moderne echipamente, achiziționate la prețul cel mai mic, în timpul cel mai scurt. În momentul de față, în cele 27 de state ale UE se achiziționează separat, se investește și se cercetează separat în domeniul apărării. Acum ave o folosire ineficientă a banilor pentru industria de apărare, mai ales pe cercetare-inovare. Avem apoi achiziții la preț prețuri scumpe și avem o capacitate mică de interoperabilitate. Având la nivel european un comisar pentru Apărare care să se asigure că cercetăm odată, investim odată, în cele mai noi tehnologii, achiziționăm cât mai mult la preț cât mai mic.
Și crearea unei piețe unice de apărare ne va permite ca armatele statelor membre UE și NATO să fie înzestrate mai repede și mai bine.
Din 5 în 5 ani câte o temă devine foarte importantă. În urmă 10-15 ani a fost tema economică, după criză. Apoi a fost tema migrației, urmată de tranziția pentru o economie verde. Și evident, acum, e securitatea tema principală. Și de aceea cred că acest comisar pe Apărare se va bucura de o susținere largă.
Poate România obține această funcție? Von der Leyen a spus că ar trebui să revină această funcție în estul Europei?
România are fără doar și poate o serie de atuuri, pentru că am dovedit în cadrul NATO și UE că suntem partener serios, stabil, chiar în situații dificile, de criză, în ultimii ani. Cel de-al doilea atu este că întotdeauna am făcut în ultimii ani eforturi pentru înzestrarea armatei. Suntem un stat al UE care-și respectă angajamentul de alocare a 2% din PIB pentru apărare. Și foarte important, faptul că trebuie o înțelegere cât mai bună a amenințărilor care vin dinspre estul UE, iar statele din această zonă sunt bine echipate în ceea ce privește înțelegerea amenințărilor. Dovadă e faptul că tot ce am spus noi în ultimii ani la nivelul UE s-a adeverit și mă bucur că acum UE înțelege că putem fi în siguranță în Uniunea dacă suntem înconjurați de state puternice și stabile. Experiența și cunoștințele statelor din Europa Centrală și de Est sunt esențiale.
Poate fi un atu inclusiv Klaus Iohannis? E calificat pentru o funcție-cheie sau pentru cea de comisar pe apărare?
Klaus Iohannis este în primul rând un președinte cu multă experiență. Și fiind șef al statului de 9 ani, are o experiență superioară celorlalți potențiali candidați pentru poziții europene care nu s-au aflat în fruntea statului. Al doilea atu important este că, în ciuda tuturor dificultăților existente în regiune, a ținut România pe direcția pro-europeană în ultimii zece ani, fără atacuri la adresa UE, cum am văzut din partea lui Viktor Orban sau a fostului guvern anti-european din Polonia. Experiența și credibilitatea sunt două argumente foarte importante
Ciolacu spunea că până la finalul anului 2024, România va intra în Schengen. E un angajament destul de ferm pentru un an electoral. Cum se vede problematica Schengen dinspre PPE, mai ales că la București va veni și Karl Nehammer?
În primul rând, președintele României a spus clar, la începutul lui februarie, în Parlamentul European, că aderarea cu frontiera aeriană și maritimă reprezintă un prim succes și că ne dorim aderarea deplină cât mai repede posibil. În manifestul Partidului Popular European, care va fi adoptat la București, am reușit să introducem un angajament al PPE. Mai precis, PPE își asumă susținerea integrării pe deplin a României și Bulgariei cât mai curând posibil, exact conform solicitării președintelui României. Acest lucru este important pentru că acest manifest va deveni piatra de temelie a programului de guvernare al UE pe următorii cinci ani.
În al doilea rând, un lucru util pe care premierul Ciolacu îl poate face este să vorbească cu partenerii săi din Austria, cu Partidul Socialist Austriac. În Austria sunt trei partide mari: partidul anti-european, Partidul Socialist Austriac și partidul cancelarului Nehammer. Deci a existat o problemă austriacă, nu a fost una de stânga sau de dreapta politică. Nu am văzut nicio declarație a Partidului Socialist Austriac în sprijinul aderării României și Bulgariei la Schengen. Ceea ce am obținut noi după un an de negocieri, a fost ceea ce ne-am înțeles cu actualul Guvern. Dacă e realistă declarația premierului Ciolacu, o să vedem la finalul anului
Se încarcă comentariile...
