România trece la nivelul următor pe tema Schengen: presiune sporită pe Austria și amenințarea cu CJUE. Ce șanse are noua strategie | ANALIZĂ
0Specialiștii consultați de „Adevărul” susțin că amenințarea Guvernului cu atacarea la CJUE a unui posibil alt veto al Austriei este o presiune suplimentară pe Guvernul de la Viena, însă sunt semne de întrebare dacă strategia va da roade pentru un posibil vot pozitiv în octombrie sau decembrie.
Premierul Marcel Ciolacu a venit într-un interviu pentru ziarul austriac „Der Standard” despre mai multe problematici legate de aderarea României la Schengen, oferind două informații. Prima este un nou termen de încercare a primirii acceptului pentru Schengen, iar a doua, o consecință a posibilului refuz.
„Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului UE, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi - fie în octombrie, fie la 4 sau 5 decembrie în cadrul Consiliului miniştrilor de interne ai UE (...) Însă, în cazul în care cancelarul Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca în calitate de prim ministru să atac decizia Austriei la Curtea Europeană pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de ne-aderare”, a afirmat liderul de la Palatul Victoria.
Cu detalii despre scenariile de lucru a venit europarlamentarul Victor Negrescu, consilier onorific al premierului și unul din principalii sfătuitori pe probleme europene. Primul scenariu e cel politic-diplomatic, cu negocieri intense, iar votul să fie în decembrie, la nivelul Consiliului JAI. Al doilea scenariu, cel al atacării la CJUE, unde un rezultat vom avea doar într-un an sau doi. Al treilea scenariu e cel al „invalidării juridice a veto-ului Austriei: în acest scenariu se va clarifica din punct de vedere juridic când se poate exercita veto-ului”.
Cum văd specialiștii demersul Guvernului
„Adevărul” a stat de vorbă cu mai mulți specialiști despre posibilele consecințe ale demersului anunțat de premierul Marcel Ciolacu.
„La nivel de imagine sau modificare a negocierilor, că e clar că folosim această pârghie ca modalitate de presiune. Dar nu știu dacă poate schimba ceva. Din anunțul premierului, am văzut că dacă Austria nu e de acord, trebuie să mai primim un „nu”, apoi atacăm la CJUE. Cred că încercăm să punem presiune moderată. Nu cred că Austria ar putea fi mișcată prea tare de anunțul premierului, dar până la urmă e o asumare a unei acțiuni la cel mai înalt nivel”, susține consultantul politic Adi Zăbavă.
La rândul său, politologul George Jiglău consideră că autoritățile încearcă să folosească toate instrumentele în încercarea de a determina Austria să vină cu alt răspuns: „Părerea mea e că declarația vine pe un fond pe care premierul îl cunoaște. Cred că nu avem transparență prea mare pentru public pe zona aceasta de discuții și sunt demersuri diplomatice purtate departe de ochii noștri. Clar e că ele nu sunt la vedere. Așadar, poate există ceva șanse (nr. - privind un vot pozitiv), care nu sunt clar asumate, ca să nu dea speranțe false. Iar cei din diplomație și zona politică vor să joace toate cărțile, ca să fie clar că au epuizat toate canalele, înainte de a trece la o acțiune, cum e atacarea în instanță”
Întrebat dacă guvernanții și românii ar fi pregătiți pentru un eventual nou refuz, George Jiglău a precizat că trebuie privită situația de ansamblu: „Trebuie să fim pregătiți la modul de a ne reaminti contextul pe deplin. Noi tindem să echivalăm veto-ul ca pe un refuz global. Să nu uităm că și data trecută celelalte țări erau de acord, instituțiile europene erau alături de noi, până și președintele Austriei era în favoarea noastră. În cazul refuzului, vorbim de liderii unui guvern sau ai unui anumit partid, într-o singură țară, care din rațiuni politice, electorale, se opun. Nu spunând că e vina noastră, ci problema e una a spațiului care nu funcționează. E frustrant să fim ținuți pe dinafară. E frustrant ca o mână de oameni să ne bareze intrarea. Ar fi păcat să echivalăm refuzul unui grup mic de politicieni cu un refuz al UE. Orice refuz care ar putea veni sau discuțiile care se poartă în următoarele luni ar trebui să fie într-un mod mai relaxat, având în vedere contextul general, mai ales că ne apropiem de alegeri și să nu aibă un impact privind percepția față de UE”.
În schimb, consultantul politic Adi Zăbavă e rezervat în ceea ce privește rezultatul forțării unui nou vot la Consiliul JAI. „Pregătiți să luăm al doilea „nu” suntem. Pregătiți să luăm un da, nu știu. România a părut în ultima perioadă că acționează în spatele ușilor închise, pentru că nu am văzut presiuni publice. Nu a fost nici o presiune europeană vizibilă. Nu-mi dau seama dacă e vreo șansă de reușită”.
Întrebat dacă nu era util să aibă loc o întrevedere tete-a-tete Ciolacu-Nehammer înainte de un nou vot, dat fiind că premierul anunțase că se va întâlni cu omologul austriac, Zăbavă susține că un răspunsul poate fi oferit doar oficialii din diplomație: „Ține de subtilitățile diplomatice aici. Dacă nu s-a întâmplat, înseamnă că sunt niște explicații. Înclin să cred fie nu s-a putut, fie că nu s-a vrut”.
Se încarcă comentariile...
