Retrospectiva anului 2024 din punct de vedere politic: Extrema dreaptă nu doar s-a înrădăcinat, ci aproape a preluat controlul

Anul 2024 a fost unul definitoriu pentru politica românească, marcat de schimbări și evenimente istorice ce au conturat o realitate politică incertă și volatilă. 

Retrospectiva anului 2024. Foto: Arhivă

Deși au existat câteva realizări notabile, bilanțul general al acestui an reflectă o țară aflată pe marginea prăpastiei, cu o orientare pro-europeană tot mai fragilă și cu o tensiune socială crescândă.

Un an istoric, dar cu multiple turbulențe

Analistul politic Adrian Zăbavă trage un semnal de alarmă în ceea ce privește direcția în care România se îndreaptă. „De la comasarea alegerilor, la alegerile prezidențiale, la decizia CCR de anulare a alegerilor, toate acestea au avut un impact semnificativ asupra țării,” spune analistul. Anul a fost marcat de o serie de evenimente care au influențat profund stabilitatea politică a României, evenimente care, în viziunea lui Zăbavă, au dus la o instabilitate extremă.

PSD și PNL: Un an al contradicțiilor

La începutul anului, PSD și PNL se angajaseră într-o retorică a stabilității politice, iar mulți analiști se așteptau ca 2024 să fie un an de continuitate și echilibru. Cu toate acestea, Zăbavă remarcă faptul că, în ciuda declarațiilor partidelor, anul electoral a fost departe de a fi unul al stabilității. „Anul electoral nu poate fi niciodată unul al stabilității,” subliniază analistul, evidențiind contradicțiile din politica internă, care au culminat cu o instabilitate politică mai mare decât în anii anteriori. Decizia CCR de anulare a alegerilor a fost un moment de răscruce, care a întărit sentimentul de incertitudine și fragilitate politică.

Realizări: Progres economic și diplomatic, dar cu riscuri geopolitice

În ciuda acestor turbulențe interne, Zăbavă recunoaște și câteva realizări semnificative ale României în 2024. Printre acestea se numără intrarea în spațiul Schengen și renunțarea la vizele pentru cetățenii români care doresc să călătorească în Statele Unite ale Americii. „România a bifat câteva victorii importante pe plan extern,” spune Zăbavă, subliniind aceste realizări ca pe semne ale unei stabilități externe, chiar dacă situația politică internă rămâne complicată.

Totuși, analistul subliniază că aceste succese externe nu au fost suficiente pentru a preveni o criză internă profundă. „În ciuda acestor lucruri pozitive, anul 2024 a fost unul care ne-a adus pe marginea prăpastiei în ceea ce privește orientarea pro-europeană a României,” afirmă Zăbavă. Potrivit acestuia, România se află într-un punct de cotitură, iar sprijinul social pentru orientarea europeană a scăzut dramatic.

O țară la limita extremismului politic

Zăbavă avertizează că România intră în 2025 cu un sentiment general de nemulțumire socială „la cote extreme”. Acest climat de instabilitate și frustrare ar putea crea un teren fertil pentru ascensiunea extremismului politic. „Este un potențial al extremismului politic cum nu a mai fost vreodată în România,” spune analistul, subliniind pericolele unei polarizări și radicalizări a opiniei publice. Acesta consideră că incertitudinile politice și economice pot duce la o erodare rapidă a încrederii populației în instituțiile democratice și în procesul politic tradițional.

Alegerile: O schimbare radicală în politica românească

2024 a fost un an marcat de transformări semnificative în peisajul politic românesc, iar analiza evenimentelor politice, prin prisma declarațiilor analistului Cristian Pîrvulescu, conturează o perioadă de turbulențe și schimbări care au avut un impact profund asupra societății românești. Într-o evaluare a acestui an, Pîrvulescu subliniază câteva momente cheie care au marcat evoluția clasei politice și au schimbat direcția în care se află țara.

Conform analistului, anul 2024 a fost „marcat de cele două runde de alegeri din care a doua a fost evident de departe cea mai importantă", subliniind faptul că acest proces electoral a adus o „premieră” cu o semnificație adâncă. Pîrvulescu face referire la anularea alegerilor și la o schimbare radicală în viața politică românească. Alegerea „extremei drepte” în contextul acestor evenimente nu este doar o simplă victorie electorală, ci un moment definitoriu pentru întreaga politică românească.

Potrivit analistului, „extrema dreaptă nu doar s-a înrădăcinat, ci aproape a preluat controlul politicii românești”, iar rezultatele din Parlament sunt revelatoare:„partidele de extremă dreapta din Parlament au aceleași voturi ca PSD, PNL, USR și UDMR împreună”. Aceasta este o schimbare profundă, care ar putea duce la o nouă configurație politică, având în vedere că forțele de extremă dreapta, odată marginalizate, sunt acum în poziția de a influența direcția țării.

Scandalurile din cadrul coaliției și fracturile din societatea românească

Pîrvulescu remarcă și conflictele interne din cadrul coaliției guvernamentale (PSD-PNL), pe care le consideră mai mult sau mai puțin „jucate” – o dramă politică bine orchestrată, care a devenit un spectacol pentru public. Însă dincolo de aceste scandaluri politice, alegerile din 2024 au avut un impact semnificativ asupra structurii societății românești, modificând nu doar echilibrele politice, ci și societatea civilă.

„Asistăm la un moment dificil al societății civile”, afirmă Pîrvulescu, semnalând atacurile la adresa acesteia și o perioadă din ce în ce mai dificilă care se preconizează pentru anii ce vor urma. Mai mult decât atât, analistul atrage atenția asupra faptului că societatea civilă românească nu a reușit să găsească cele mai bune mijloace pentru a combate extremismul, ceea ce pune în pericol însăși stabilitatea democrației și valorile fundamentale ale statului de drept.

Extrema dreaptă ca discurs dominant

În analiza sa, Cristian Pîrvulescu subliniază că „discursul extremei drepte s-a impus ca discurs câștigător, cel care dă tonul în dezbaterea publică”. În acest context, partidele tradiționale și actorii politici care au fost până acum considerați „sistem” se află într-o continuă defensivă, încercând să se apere în fața acestui val populist, dar fără a putea să pună în prim-plan o contrapondere reală. „Extrema dreaptă a câștigat”, spune Pîrvulescu, nu doar printr-o victorie electorală, dar prin impunerea unui „mod de gândire” și a unui set de valori care au devenit dominante în discuțiile politice din România.

Războiul hibrid și criza autorităților românești

Un alt aspect esențial al analizei lui Cristian Pîrvulescu este legat de „războiul hibrid” care și-a arătat „adevărata față” în 2024. În acest context, autoritățile române, instituțiile statului și-au demonstrat limitele în fața unui fenomen complex și greu de înțeles. Analistul subliniază că nu este vorba doar de o „incapacitate crasă” a acestora de a reacționa în mod eficient, dar și de un sistem care pare că nu a fost pregătit să facă față provocărilor externe și interne ale acestui fenomen.

Pîrvulescu avertizează că România este deja într-o „situație foarte complicată”, iar „limitele” autorităților nu doar că au fost expuse, dar ele au plasat țara „pe marginea prăpastiei”. De asemenea, contextul geopolitic, în care pro-europenismul și susținerea pentru NATO au fost serios zguduite, subliniază o criză profundă de încredere și stabilitate, ce va persista și în 2025.

Calendarul electoral și bulversarea sistemului politic

În final, Pîrvulescu se referă la calendarul electoral din 2024, care a favorizat în mod evident partidele tradiționale, dar care, în același timp, a generat și „iluzia că va funcționa”, în special pentru PSD. Alegerile din finalul anului, în preajma zilei naționale, au bulversat întreg sistemul politic, creând un sentiment generalizat de confuzie și instabilitate. „Alegerile au schimbat în mod radical societatea politică, dar și societatea românească”, concluzionează analistul.