Republica Moldova intră sub guvernanţă românească. Câţi bani trimite Guvernul Cioloş peste Prut

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş i-au trasat un calendar de reforme noului premier moldovean, Pavel Filip, în schimbul unui ajutor financiar care ar salva ţara din colaps. Este pentru prima dată când România le arată politicienilor de la Chişinău că nu e de ajuns doar să ceri ca să ţi se dea. Trebuie să mai şi faci.

Proaspătul premier al Republicii Moldova, Pavel Filip, s-a întâlnit, ieri, la Bucureşti, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu omologul său, Dacian Cioloş. Dacă ar fi să rezumăm vizita lui Pavel Filip în termeni cât se poate de reali, am spune aşa: a venit după bani. „Este posibil ca Republica Moldova să nu poată plăti salariile şi pensiile timp de patru luni“, a recunoscut premierul moldovean într-un interviu pentru BBC.

În acest moment, salvarea financiară a Moldovei stă în mâinile FMI şi ale României. Acordul cu FMI prespune o perioadă mai lungă de negociere şi mai ales obligaţia unui plan drastic de reforme. De aceea, ca de fiecare dată când au intrat în impas, liderii politici de la Chişinău s-au orientat rapid către Bucureşti. Însă Guvernul condus de Dacian Cioloş a schimbat foaia negocierilor şi pentru prima dată a oferit bani cu o mare condiţie: să se facă reforme. „Nu mai putem arunca banii pe fereastră. România a tot acordat împrumuturi, însă doar o mică parte din bani au ajuns la populaţie. Trebuie să schimbăm abordarea“, au spus surse guvernamentale pentru „Adevărul“.

Împrumuturi de 250 de milioane de euro

 În acest moment, Republica Moldova este conectată la două surse de ajutor financiar românesc. Prima este un împrumut nerambursabil de 100 de milioane de euro, acordat de Guvernul Ponta în urmă cu mai bine de doi ani. Aceşti bani erau prevăzuţi pentru finanţarea proiectelor din domeniul sănătăţii, mediului şi pentru construirea şi repararea instituţiilor preşcolare din Moldova.

„Din acest împrumut, s-au cheltuit în jur de 30 de milioane de euro, cei mai mulţi pentru renovarea grădiniţelor. Anul acesta, Moldova ar trebui să mai primească încă 8 milioane de euro din acel împrumut. Această sumă a fost prinsă în bugetul pe 2016. Sigur, suma poate creşte pe măsură ce vedem reforme“, a spus, pentru „Adevărul“, Dan Suciu,  purtătorul de cuvânt al Guvernului. Însă, aşa cum am văzut, banii din împrumutul nerambursabil pot fi acordaţi numai pe proiecte concrete de dezvoltare, nicidecum pentru pensii şi salarii restante. Deci, pentru a mai slăbi tensiunea socială de la Chişinău, e nevoie de alt împrumut.

A doua sursă românească de finanţare este un acord cu Republica Moldova pentru un împrumut de 150 de milioane de euro- bani rambursabili în termen de cinci ani, la o dobândă de 1,5%, deci foarte mică. Aceşti bani ar acoperi cheltuielile bugetare timp de două luni în Moldova, deci ar fi o supapă de supravieţuire. Acest al doilea împrumut a fost semnat tot de premierul Victor Ponta, în vara anului trecut, însă moldovenii n-au primit deocamdată niciun ban. De ce? Pentru că împrumutul, denumit oficial „Acord privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova“, a trebuit ratificat de Parlamentele celor două state, printr-o lege, lege care trebuie promulgată de şefii celor două state.

„Acordul“ a ajuns pe masa lui Klaus Iohannis la începutul lunii noiembrie, imediat după ce Guvernul Streleţ - proeuropean - a fost trântit la Chişinău după un joc dirijat din umbră de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Iar Klaus Iohannis a întors legea în Parlament, la reexaminare, condiţionând  promulgarea împrumutul de instalarea unui nou guvern orientat spre Bruxelles.

Noul premier, Pavel Filip - venit tot pe filiera Vladimir Plahotniuc - se recomandă a fi un premier proeuropean şi cere deblocarea împrumutului de 150 de milioane de euro. Însă preşedintele Iohannis şi premierul Cioloş nu mai cred în vorbe şi cer fapte. „Preşedintele Klaus Iohannis l-a asigurat pe Prim-ministrul Pavel Filip de sprijinul României, bilateral şi în plan european, dar a arătat că, în acelaşi timp, este necesară o angajare serioasă a Guvernului de la Chişinău în planul reformelor, garantării statului de drept, progreselor economice şi implementării angajamentelor europene“, se arată în comunicatul postat de Adminstraţia Prezidenţială.

România se sincronizează cu FMI

Mult mai concret a fost premierul Cioloş. „Prima tranşă, conform Memorandumului semnat între Guvernul României şi al Republicii Moldova, este de 60 de milioane de euro. Livrarea acestei prime tranşe depinde nu doar de ratificarea acordului, ci şi de îndeplinirea unor condiţionalităţi, pe care în mare parte le-am discutat cu domnul premier şi pe care le vom propune în zilele următoare, şi va depinde şi de prima vizită a Fondului Monetar ( n.r - în Republica Moldova). Deci, nu vom aştepta semnarea Acordului cu Fondul Monetar, dar vom aştepta această primă vizită, care se va concluziona cu o foaie de parcurs pentru Republica Moldova“, a spus Cioloş, în urma discuţiei cu Filip.

Pe scurt, premierul Cioloş spune aşa: Republica Moldova va trebui să promită FMI-ului că se angajează la un plan de reforme. Aceasta primă întâlnire dintre Guvernul de la Chişinău şi delegaţia FMI va fi o garnaţie politică pentru Bucureşti. Imediat cum primim garanţia, Parlamentul adoptă Acordul retrimis de Iohannis în Parlament, şeful statului promulgă legea, iar Chişinăul primeşte prima tranşă de 60 de milioane de euro, bani cu care vor acoperi o lună de pensii şi salarii. Apoi, următoarele plăţi bugetare se vor face din banii primiţi de FMI.

Trimitem şi mâncare

Pe lângă împrumuturile financiare, Guvernul Cioloş va ajuta Chişinăul şi pe alte căi. „Guvernul României are în vedere, într-o primă fază, într-o primă etapă, un sprijin de urgenţă pentru a ajuta cetăţenii mai nevoiaşi din Republica Moldova să iasă din perioada de iarnă, o perioadă mai dificilă. Ajutorul acesta vizează anumite produse de primă necesitate, în primul rând alimentare şi, apoi, probabil, anumite materiale sau resurse pentru încălzire. Suntem în analiză, acum, să vedem exact ce putem oferi, pornind şi de la resursele pe care le avem. Însă, cu resursele pe care le avem, cu ce mai putem mobiliza, eventual de urgenţă de la rezerva de stat, vom decide, în ultimele zile, care sunt aceste produse, în funcţie, sigur, şi de necesităţile de acolo“, a anunţat Dacian Cioloş.

Într-o primă etapă, ajutorul  vizează anumite produse de primă necesitate, în primul rând alimentare şi, apoi, probabil, anumite materiale sau resurse pentru încălzire.

Dacian Cioloş

Este posibil ca Republica Moldova să nu poată plăti salariile şi pensiile timp de patru luni

Pavel Filip