Reforma statului, cerută de zeci de ONG-uri celor care câștigă alegerile în 2024: reorganizarea administrativ-teritorială, legislație predictibilă și lupta împotriva curentelor extremiste
0Federația Inițiativa Timișoara și alte peste 20 de ONG-uri, reunite sub umbrela Convenției Grupurilor Civice, fac un apel la partidele care vor câștiga alegerile din 2024, pentru un set de obiective pe care să le aibă în vedere în anii următori.

În primul rând, în materie electorală e solicitată schimbarea prevederilor în ceea ce privește reprezentarea diasporei. „O reformă a sistemului electoral este stringentă pentru a asigura o democrație adevărată și sănătatea mediului politic. Nu se poate spune că respectăm dreptul la vot al fiecărui român, din țară sau diaspora, atâta vreme cât românii care trăiesc în afara granițelor sunt subreprezentați în parlament și nu le este facilitat accesul la exprimarea votului, atâta vreme cât codul electoral nu ține cont de realitatea migrației interne și externe a populației. În absența revenirii urgente la alegerea primarilor cu două tururi de scrutin nu există reprezentativitate reală a celor care conduc administrațiile locale (...) Programele de tineret trebuie susținute, iar tinerii trebuie încurajați să participe la activitățile electorale. Trebuie combătut în mod ferm extremismul și respinsă crima ca armă politică și războiul ca instrument de stat. Respingem orice chemare către dictatură și susținem primatul legii ca realitate permanentă”, arată cele 26 de organizații semnatare.
Convenția Grupurilor Civice solicită o mai mare predictibilitatea legislativă, prin renunțarea la modificările de acte normative prin ordonanțe, iar acest instrument să fie folosit doar în cazuri excepționale, nu să fie regula. Două exemple sunt date privind lipsa de predictibilitate și stabilitate: Codul Fiscal a fost modificat în 2023 de 11 ori, iar Codul Penal de 12 ori. Organizațiile semnatare cer și reformarea unor instituții, cum ar fi Avocatul Poporului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse dintre Femei și Bărbați.
Încă este solicitată o lege a lustrației, în condițiile în care în unele funcții publice sunt persoane care se aflau în funcții cheie în perioada regimului comunist mai sunt activi în viața politică.
Modernizarea țării
Una din marile cerințe este reforma administrativ-teritorială, amânată de toate guvernele în ultimele două decenii. „Modernizarea țării și participarea cetățenilor la viața comunitară sunt în prezent frânate de inexistența unei reale reforme administrativ-teritoriale. Centralismul politico-economic împiedică dezvoltarea echitabilă a regiunilor României. Fără legi prin care să se modifice configurația administrativ-teritorială moștenită din comunism, fără regionalizare, țara noastră este condamnată să dețină topul clasamentelor la depopularea prin migrație. Pentru a opri depopularea și vulnerabilitatea zonelor sale mai sărace, România trebuie să funcționeze pe modelul țărilor occidentale, în care, pe principiul subsidiarității, regiunile, județele și orașele metropolitane ale României să-și poată mări capacitatea de autoguvernare, de gestionare a resurselor și de atragere a investițiilor naționale și europene”, mai arată organizațiile semnatare.
O altă solcitare e legată de administrația publică. „Trebuie digitalizate serviciile publice și redus aparatul administrativ local, în paralel cu o creștere a performanței personalului după criterii măsurabile. Administrația publică trebuie să fie caracterizată de transparență și să permită controlul public asupra calității servici lor prestate. Trebuie desființate acele agenții și institute create pentru a adăposti sinecuri politice și care folosesc imoral și impudic banul public pentru recompensarea prieteniilor și cumetriilor politice.”