Referendum: 1.372.843 de români ar trebui să dispară de pe liste pentru ca scrutinul să fie validat

Nu mai puţin de 1.372.843 de români ar trebui să fie şterşi de pe listele electorale pentru ca pragul de 50% plus un vot să fi fost atins prin prezenţa la urne, pe 29 iulie, a 8.459.053 de alegători şi astfel referendumul organizat pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu să fie validat de Curtea Constituţională a României.

Cifra reprezintă rezultatul unui simplu calcul, bazat pe prezenţa la urne duminică, 29 iulie, şi realizat în ipoteza susţinută, în ultimele zile, de liderii USL, potrivit cărora cvorumul ar fi fost îndeplinit la scrutinul din weekend-ul trecut, întrucât numărul alegătorilor români ar fi, de fapt, mult mai mic decât cel prezentat iniţial de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI).

Ieri, însă reprezentanţii MAI au trimis Curţii o înştiinţare semnată de ministrul delegat pentru Administraţie, liberalul Paul Dobre şi contrasemnată de alţi doi oficiali ai ministerului, în care susţin că de fapt „nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”.

”Primăriile ascund numărul real al morţilor”

Trei sunt „hibele” din listele electorale invocate de guvernul Ponta în opinia căruia numărul românilor cu drept de vot ar putea scădea cu 1.372.843, astfel încât referendumul de pe 29 iulie să ajungă să fie validat. „Este practic imposibil, ca diferenţa dintre lista iniţială şi cea care va fi actualizată după verificările cerute de primul ministru, să fie atât de mare. Am putea vorbi de 20-30 de mii de oameni, dar în niciun caz de un milion”, au explicat insă surse din cadrul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanei.

Hibele invocate de USL:

1. Listele nu sunt actualizate cu numărul real al morţilor. „Funcţionarii primăriilor şi ai consiilor locale ascund numărul real al morţilor, deoarece se tem de retrogradarea localităţilor (de la comună la sat şi de la oraş la comună), şi, implicit, de pierderea funcţiilor şi a fondurilor alocate, anual, de la bugetul de stat. Şi, din 2004 - de când serviciile locale pentru Evidenţa Persoanelor au trecut din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor în cea a consiliilor locale -  primarii şi consilierii locali sunt ajutaţi să facă asta şi de funcţionarii acestor servicii”, susţin lideri ai USL.

Concret, aceştia încearcă să-şi explice teoria astfel: Încă din 2001, zeci de sate au început să fie declarate comune (în care s-au înfiinţat primării şi consilii locale), iar zeci de comune au fost declarate oraşe, pe baza unor criterii stabilite prin Legea privind planurile de amenajare a teritoriului. Unul dintre principalele criterii prevăzute pentru aceste schimbări este legat de numărul de locuitori, care trebuie să fie de 1.000 pentru o comună şi de minimum 5.000 – pentru un oraş. La începutul lui 2004, serviciile pentru Evidenţa Persoanelor au trecut în subordinea consiliilor locale. În acelaşi an, în timpul guvernării Adrian Năstase, şi numărul românilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale a trecut pentru prima dată după 1990 de pragul de 18 milioane (crescând cu aproape 750.000 faţă de numărul înregistrat pe liste la alegerile din 2000).

2. Listele nu au fost actualizate nici cu numărul românilor morţi în străinătate. Reprezentanţii USL susţin cp acest lucru se întâmplă în special în cazul românilor care au dublă cetăţenie ori şi-au stabilit de mulţi ani domiciliul în alte state. „Raportările pot veni mai de greu pentru că familiile sau autorităţile statului respectiv nu raportează imediat decesele şi misiunilor diplomatice ale României. Aceste cazuri nu sunt însă foarte multe”, susţin sursele National Post.

3. Listele nu au fost actualizate corect cu datele românilor stabiliţi în străinătate. Aşa cum reiese din documentul transmis, joi, de MAI, judecătorilor Curţii Constituţionale ar exista cetăţeni români care şi-ar fi stabilit de ani buni domiciliul în străinătate, ar fi obţinut documente de identitate ale statului respectiv, dar nu şi-ar fi actualizat actele româneşti şi, prin urmare, figurează în continuare cu domiciliul în România şi apar pe listele electorale ca cetăţeni români cu drept de vot, domiciliaţi în România.

Iată cum a evoluat numărul de cetăţeni români cu drept pe listele electorale, în perioada 1990 – 2012, conform datelor Biroului Electoral Central:

1990 – 17.200.722  români cu drept de vot înscrişi pe liste
1992 – 16.380.663 români cu drept de vot înscrişi pe liste
1996 – 17.218.654 români cu drept de vot înscrişi pe liste
2000 – 17.699.727 români cu drept de vot înscrişi pe liste
2004 – 18.449.344 români cu drept de vot înscrişi pe liste
2008 -2009 – 18.293.277 români cu drept de vot înscrişi pe liste
2012  (referendumul pentru demiterea preşedintelui)   - 18.292.514 români cu drept de vot înscrişi pe liste