Președinție cu final anunțat în USR: „Luptele interne scurtează orice mandat”

USR a dat startul unui nou șir de alegeri interne. Formațiunea va avea la finalul lunii un nou președinte, deși l-a ales pe ultimul în urmă cu doar un an. Situația nu este însă una nouă pentru formațiunea politică fondată de actualul șef de stat Nicușor Dan: niciun lider al partidului nu a avut un mandat de lungă durată.

USR schimbă liderul la numai un an distanță de ultimele alegeri FOTO Inquam Photos / George Călin

În perioada 11 - 13 iunie se desfășoară primul tur al alegerilor interne din USR, iar în perioada 14 - 15 iunie vor fi centralizate rezultatele. Turul al doilea ar urma să aibă loc în perioada 16 - 18 iunie, iar alegerea noului președinte va fi validată la Congresul USR de pe 21 iunie.

S-au înscris și au fost validați 9 candidați pentru președinția partidului, între care Dominic Fritz, primar al orașului Timișoara și favorit în cursa internă, și Violeta Alexandru, fost deputat și PNL și Forța Dreptei. Violeta Alexandru a fost și ministru al Muncii și a condus filiala PNL București. Ea a părăsit partidul în momentul înlăturării lui Ludovic Orban de la conducere, pe care l-a urmat în Forța Dreptei.

Între candidați se mai regăsesc Vasile-Gabriel Filip (membru USR Constanța), Constantin Gheorghiță (USR Italia), Mihai Mihăilă (USR Bacău), Luiza Elena Oancea (USR UK), Eduard Răducan (USR Argeș), George Ungureanu (USR Tulcea) și Horea Zaha (USR Bihor).

Potrivit statutului USR, președintele este ales prin vot direct și secret, pe o platformă electronică securizată, de către toți membrii de partid, iar Congresul în care este validată alegerea se întrunește odată la 4 ani. Președintele formațiunii poate fi în funcție o perioadă de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi, cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut această funcţie.

Candidatura contestată a lui Dominic Fritz

Scrutinul actual din interiorul USR nu este lipsit de controverse. Dacă Dominic Fritz va câștiga, mandatul viitorului șef de partid este deja amenințat. Unul dintre candidați și-a anunțat colegii că a contestat candidatura primarului din Timișoara, potrivit unui mesaj intern obținut de „Adevărul”.

Eduard Răducan susține că Dominic Fritz are obligația de a prezenta un document care să ateste faptul că are dreptul de a ocupa o funcție de conducere într-un partid din România, neavând cetățenie. El a invocat faptul că formațiunea politică trebuie să se asigure că nu încalcă legea: „Avem nevoie de o certitudine concretizată într-un document asumat şi oficial”.

Viitorul președinte, supus la compromisuri

Problema tuturor foștilor șefi de partid a fost, potrivit politologului Cristian Pîrvulescu, capacitatea de a obține majoritate în Biroul Național al Formațiunii. „Dominic Fritz este obligat să facă o serie de compromisuri pentru a deveni președinte al Partidului și va trebui și să găsească numitorul comun. Nimic nu garantează că noul președinte va avea un mandat de patru ani în condițiile în care tensiunile din partid sunt importate. Probabil partidul va ajunge la guvernare și asta va mai domoli aceste tendințe ale grupurilor de acolo de a se despărți de a nu accepta o linie a partidului”, subliniază politologul Cristian Pîrvulescu pentru „Adevărul”.

În ciuda alegerilor dese interne, formațiunea este sortită să își repete istoria, pentru că, de fapt, nu se poate reforma în adevăratul sens al cuvântului și nu își poate impune candidații la nivel național în primării și consilii, este de părere politologul

„Este un partid atipic. Este un partid care a fost format din platforme foarte diferite, care în mare măsură au fost excluse din partid, dar care au contribuit inițial la această situație.(…) Luptele interne au fost foarte importante și aceste lupte interne dintre aceste grupări au făcut ca, în final, perioada de președinție să fie foarte scurtă”, a mai explicat Cristian Pîrvulescu, amintind că gruparea reprezentată de Claudiu Năsui nu a acceptat ușor gruparea de la Bruxelles, partidul PLUS, fondat și condus de fostul premier Dacian Cioloș.

Plecările tensionate ale foștilor șefi USR

Mandatele foștilor șefi de partid au fost scurte și presărate cu scandaluri, de la demisii în urma unor rezultate slabe la adevărate lupte pentru putere în interiorul formațiunii.

Înlăturată cu forța

Fostul președinte al USR Elena Lasconi a demisionat la începutul lunii mai, însă nu înainte de o luptă acerbă pentru putere în interiorul formațiunii. Fosta șefă de partid a fost înlăturată după ce liderii din Biroul Național au decis susținerea fostului președinte fondator Nicușor Dan în cursa prezidențială din mai 2025. Lasconi a plecat după ce a pierdut alegerile prezidențiale

Înainte de eșecul din luna mai, Lasconi a avut însă o serie de succese electorale. În iunie 2024 a obținut cel de-al doilea mandat la Primăria Cîmpulung Muscel, cu un procent de 69,58%. Tot în iunie 2024, după demisia lui Cătălin Drulă din funcția de președinte al USR, Lasconi a fost aleasă președinte al partidului cu un scor de 68,14%, obținând 7.701 din cele 11.333 de voturi exprimate. Ea a câștigat funcția după ce, cu numai 6 luni înainte a fost înlăturată de pe primul loc în lista pentru europarlamentare. După rezultatul slab de la europarlamentare, în alianța ADU, de 8,53 pe 9 iunie, partidul a luat la parlamentare 12,25% pentru Senat și 12,40% pentru Camera Deputaților, iar în scrutinul prezidențial anulat din 2024 Lasconi s-a clasat pe locul doi, cu 19,17%, adică 1.772.500 de voturi.

Rezultatele dezastroase din iunie 2024

La conducerea USR a fost și Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor, pe care partidul ar urma să îl propună drept candidat în alegerile pentru postul de primar al Capitalei, lăsat liber de Nicușor Dan. Drulă a obținut președinția partidului, cu peste 71% din voturi în iulie 2022.

Fostul lider a dus apoi partidul într-o alianță pierzătoare cu Forța Dreptei și PMP, reușind să obțină doar două mandate în Parlamentul European pe lista alianței ADU. Tot atunci USR a pierdut mai multe mandate de primari, precum sectorul 1 din București, unde a candidat Clotilde Armand sau Primăria Brașov, unde a candidat fostul primar Allen Coliban. Pe 10 iunie 2024, la o zi după alegerile europarlamentare și locale, și-a depus demisia.

Lupta cu Biroul Național al USR

Dacian Cioloș a ajuns în conducerea USR ca urmare a absorbției PLUS, partidul pe care l-a fondat, în construcția ce avea să se numească pentru scurt timp USRPLUS. El a fost ales drept unic președinte al formațiunii în Congresul din octombrie 2021, cu 50,9% din voturi. În urma cursei interne, Cioloș a renunțat la funcția de președinte al grupului Europe din Parlamentul European. Doar câteva luni mai târziu, pe 7 februarie 2022, avea însă să renunțe și la șefia partidului.

Plecarea a venit pe fondul neînțelegerilor dintre șeful de partid și echipa din Biroul Național, unde mai mult de jumătate din posturile de conducere, adică cele ocupate de persoane care iau deciziile în formațiune, au fost obținute de echipa lui Dan Barna. Cioloș a eșuat în a impune un program care să fie votat de forul de conducere și a decis să își depună demisia. Mai mult, în urma Congresului în care a fost ales, după ani în care s-a numit USRPLUS sau alianța USRPLUS, formațiunea a votat și denumirea simplă „USR”, ștergând astfel urmele fostului PLUS.

Alegerile interne contestate după demisia lui Nicușor Dan

Singurul mandat de aproximativ 4 ani în conducerea USR a fost deținut de Dan Barna, din 2017 până în 2021. Mandatul său a fost însă împărțit. A fost repus în funcție în 2019, cu un scor de 65,75%. Primul mandat l-a obținut în octombrie 2017, însă alegerea sa a fost contestată de 11 membri de la acel moment, susținători ai fostului președinte al formațiunii Nicușor Dan. Atunci a primit 127 de voturi din 276, modalitatea de alegere a președintelui formațiunii fiind la început asemănătoare cu cea din alte partide, adică cu votul delegaților aleși de filiale.

Atunci USR a organizat al doilea Congres din istoria partidului la numai 6 luni distanță de la primul Congres. Președinte demisionar la acel moment, Nicușor Dan, a criticat modul de desfășurare al alegerilor.

Fondatorul și primul președinte al USR, actualul șef de stat Nicuşor Dan, a demisionat din funcţie şi a părăsit partidul în iunie 2017, pe fondul unor diferențe de opinii vizavi de poziţionarea USR faţă de iniţiativa Coaliţiei pentru Familie pentru redefinirea familiei în Constituţie drept uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Timp de 4 luni șefia interimară a USR a fost asigurată de Elek Levente, fost președintele USR Cluj.