Predoiu îl contrazice pe Arafat: „Interzicerea reţelelor sociale nu îi protejează pe copii, ci îi face mai vulnerabili”

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, îl contrazice pe secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, care a susținut recent că România ar trebui să ia în calcul limitarea accesului copiilor la rețelele sociale, după modelul altor state. Predoiu consideră că problema nu este existența platformelor online, ci modul în care acestea sunt utilizate, avertizând că interdicțiile totale pot avea efecte contrare.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. FOTO: MAI

„Interzicerea lor nu îi pregăteşte pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili. În schimb, o educaţie socială solidă, combinată cu supraveghere (de către părinţi şi profesori) şi comunicare, îi ajută să navigheze în siguranţă în mediul digital şi să nu cadă pradă instigării sau influenţelor negative din online”, argumentează Predoiu, adăugând că „interdicţia totală nu face decât să creeze frustrare şi curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecţie”.

Ministrul subliniază că poziția sa este exprimată strict din perspectiva de avocat, senator și membru al unui partid care are în „ADN-ul său ideologic” libertatea și valorile conservatoare, precizând că Ministerul Afacerilor Interne nu are atribuții în stabilirea limitelor legale privind libertatea de exprimare și accesul la informație.

„⁠De principiu, nu sunt pentru interdicţii. Chiar şi în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conţinut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat. Mai ales că o asemenea măsură e foarte greu de aplicat cu mijloacele din prezent. Platformele online au şi numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil (stimularea creativităţii şi menţinerea legăturii cu alţi copii, acces rapid la informaţie etc). În plus, multe activităţi şcolare şi extracurriculare presupun deja utilizarea internetului. Cum poţi să opreşti toţi minorii să aibă acces online la anumite platforme?! Greu de aplicat, repet. Interdicţia totală nu face decât să creeze frustrare şi curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecţie. Uşor de depăşit un astfel de obstacol cu mijloacele prezente. Soluţia reală nu poate veni decât din educaţie solidă şi serioasă, pentru că libertatea fără educaţie este la fel de periculoasă”, spune ministrul Predoiu.

În opinia sa, relația minorilor cu mediul online trebuie gestionată prin investiții serioase în educație, rolul educației sociale și digitale fiind esențial.

„Curricula şcolară ar trebui să includă cursuri care vizează o anumită axiologie şi explicaţii privind pericolele pentru minori din lumea online. Copiii trebuie învăţaţi să recunoască informaţiile false, manipularea, discursul instigator la ură sau comportamente toxice din mediul online. Fără aceste repere, ei pot ajunge uşor victime ale dezinformării, ale presiunii de grup sau ale persoanelor care profită de lipsa lor de experienţă”, declară ministrul Afacerilor Interne.

Predoiu face și o paralelă cu taberele de pregătire fizică, populare în secolul trecut, despre care spune că aveau rolul de a consolida valorile morale și fizice ale copiilor, pregătindu-i pentru situații dificile.

„Nu s-a mers pe interdicţia copiilor de a intra în pădure. Interdicţia pentru minorii sub 15 ani de a accesa conţinutul online nu rezolvă nimic, în plus va bloca resurse imense pentru aplicarea interdicţiei şi va umple centrele de detenţie cu minori. În schimb, educaţia socială îi poate ajuta pe copii să îşi dezvolte gândirea critică, empatia şi capacitatea de a lua decizii responsabile. În loc să li se spună: „Nu ai voie!” este mult mai eficient să li se explice de ce şi cum să se protejeze. Dialogul deschis cu părinţii şi profesorii, stabilirea unor reguli clare şi adaptate vârstei şi exemplul personal sunt elemente esenţiale pentru o relaţie sănătoasă cu mediului online”, explică ministrul Afacerilor Interne.

Acesta avertizează că aplicarea unei interdicții reale ar presupune un sistem extins de monitorizare, capabil să identifice cine, când și de unde accesează anumite tipuri de conținut, ceea ce ar implica baze de date și supraveghere în masă.

„Cred că e un drum care ridică la rândul său multe pericole. Mai ales în ceea ce priveşte limitele democraţiei”, notează Predoiu.

Ministrul se declară „de principiu” împotriva interdicțiilor și în cazul tinerilor ajunși la majorat, subliniind necesitatea găsirii unei căi de mijloc în privința libertății de exprimare.

„Am fost adesea criticat pe nedrept pentru că Poliţia sancţionează un anumit tip de conţinut online sau că sancţionează campania electorală online după închiderea campaniei. Dar aceasta este prevederea legii române în vigoare. Poliţia este obligată să o aplice. Dacă se schimbă legea pe ideea de „libertate de exprimare” totală e una, dacă se merge pe ideea de interdicţii de conţinut, e alta. Eu cred că există şi o cale de mijloc, axată pe „libertate de exprimare”, dar cu interdicţie de conţinut privind instigarea la violenţă şi conţinut violent. E o iluzie să crezi că în actualul stadiu de dezvoltare a tehnologiei, poţi să interzici pe oricine postează un anumit tip de conţinut. Sfera interdicţiei trebuie să fie foarte îngustă, tot ce e legat de ideea de violenţă şi vătămări fizice. Dacă începem să pedepsim orice nu ne convine din punct de vedere ideologic sau politic, intrăm pe un drum periculos care duce direct către o lume orwelliană. În concluzie, problema nu este existenţa platformelor online, ci modul în care sunt folosite. Interzicerea lor nu îi pregăteşte pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili. În schimb, o educaţie socială solidă, combinată cu supraveghere (de către părinţi şi profesori) şi comunicare, îi ajută să navigheze în siguranţă în mediul digital şi să nu cadă pradă instigării sau influenţelor negative din online”, spune Predoiu.

El reiterează că poziția exprimată este una politică, nu administrativă, subliniind că MAI aplică legile adoptate de Parlament, fără a avea competența de a stabili limite legale în materie de liberă exprimare și acces la informație.

De cealaltă parte, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că, în contextul recentelor evenimente în care au fost implicați minori, România ar trebui să urmeze exemplul altor state și să limiteze accesul copiilor și adolescenților la rețelele de socializare.

„Copilăria şi adolescenţa nu trebuie sacrificate pentru profitul platformelor digitale”, argumentează Arafat.

„Este momentul ca parlamentarii României să îşi asume această responsabilitate şi să iniţieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor şi adolescenţilor sub 15–16 ani la reţelele de socializare. Nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiţie în sănătatea, echilibrul şi viitorul generaţiilor tinere”, a mai spus Arafat.

Ulterior, acesta a nuanțat poziția, precizând că o astfel de măsură nu poate funcționa de una singură fără un proces educațional consistent: „singură, această măsură nu rezolvă problema, dacă nu este însoţită de un proces educaţional foarte important şi pentru părinţi, şi pentru copii, cum este modelul finlandez, unde copiii încep să fie pregătiţi pentru a confrunta sau să intre pe spaţiul online, de la primele clase”.