PNL aniversează 150 de ani cu interimari în prima linie. Istoria recentă care a forțat partidul la reformare

La aniversarea a 150 de ani de la înființare, după mai mulți șefi de partid care au plecat fie prin demisie, fie au fost înlăturați, PNL este condus de interimari. În prezent, în vârful formațiunii politice este Cătălin Predoiu, care asigură interimatul în locul lui Ilie Bolojan, tot interimar, atât în conducerea partidului, cât și în conducerea statului.

Ilie Bolojan va reveni la conducerea interimară a PNL FOTO Facebook / Partidul Național Liberal

Pe 24 mai 2025, PNL sărbătorește 150 de la înființare. Dincolo de istoria complicată a formațiunii, ultimul deceniu a adus pentru liberali mai mulți lideri decât prevede statului, în contextul în care președinții au un mandat de patru ani și sunt aleși în urma scrutinului de la parlamentare.

Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a PNL pe 25 noiembrie 2024, liberalii anunțând atunci că și-au învățat lecția în urma alegerilor parlamentare, în care s-au clasat pe locul 3, după PSD și AUR. O lecție a fost și cea a prezidențialelor din noiembrie,cand Nicolae Ciucă a avut un scor de 8,78%. Pe 12 februarie 2025, Bolojan, președinte al Senatului, pleca în poziția de șef interimar la Cotroceni, în locul fostului președinte Klaus Iohannis. Conducerea PNL a fost asigurată între timp, tot interimar, de Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte PNL.  

Ultimul președinte ales al liberalilor, Nicolae Ciucă, a demisionat după alegerile din iarnă atât din conducerea partidului, cât și din funcția de senator, al doilea mandat obținut pe listele PNL. Ciucă a fost unul dintre personajele preferate de fostul șef de stat Klaus Iohannis, care anterior l-a numit și premier interimar. El a fost și primul premier al rotativei guvernamentale dintre PSD și PNL, plan la care a contribuit chiar fostul șef de partid Florin Cîțu.

Șefii maziliți

Liberalul Florin Cîțu a avut cel mai scurt mandat în conducerea PNL, din septembrie 2021 până în aprilie 2022, când a demisionat la cererea mai multor lideri ai formațiunii. Mai apoi era înlăturat și din șefia Senatului pe care o deținea din noiembrie 2021. Din această poziție a condus și negocierile pentru formarea viitorului guvern. Succesorul său, Nicole Ciucă avea să fie ales pe repede-înainte într-un congres cu un singur candidat. În context, Ciucă anunța că „PNL, din acest moment, într-un echilibru stabil, va trece să se ocupe de problemele legate de guvernare”. Interimatul de numai 8 zile a fost asigurat de Gheorghe Flutur.

Finalul șefiei lui Cîțu a venit pe fondul ruperii coaliției cu USR, alianță de dreapta pe care o promiseseră liberalii și pe care au înlocuit-o cu una alături de PSD, „un compromis” al ambelor părți. După numai o lună în fruntea partidului, Executivul pe care îl conducea Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură cu votul a 281 de parlamentari, cel mai mare număr de voturi cu care a fost demis un guvern în România. USR și-a retras miniștri și a votat alături de opoziție.

Florin Cîțu prelua puterea în PNL într-un Congresul cu 5.000 de oameni, organizat în septembrie 2021, la Romexpo, într-un moment în care măsurile împotriva coronavirusului erau încă în vigoare. Evenimentul a fost numit chiar de către unul dintre lideri, Georghe Flutur, „un spectacol jalnic al democrației”. Cîțu a câștigat șefia partidului având inclusiv susținerea fostului președinte Klaus Iohannis, care a fost aspru criticat public în momentul apariției unor imagini care arătau că acesta nu a purtat mască în mulțimea de oameni strânsă la Romexpo. Rezultatul era deja anticipat, în urma unei proceduri de votare cu numeroase nereguli. Mass-media a surprins atunci cazuri de intrare în cabinele de vot a câte două persoane sau faptul că unii votanți își fotografiau buletinul de vot și cartea de identitate.

Ludovic Orban, cel detronat atunci, a acuzat că mai multe filiale nu puteau vota. După patru ani în fruntea formațiunii, Orban a plecat de la conducerea partidului luând cu el mai mulți parlamentari, printre care și foști miniștri. Conducerea PNL o câștigase în iunie 2017, cu o majoritate covârșitoare, de 3.500 voturi la 950 de voturi, în fața contracandidatului său, Cristian Bușoi.

Copreședinții PNL-PDL

Fostul șef de stat, Klaus Iohannis, a fost ultimul președinte al PNL care a plecat din funcție fără a îi fi retras sprijinul, odată cu preluarea mandatului de la Cotroceni. Iohannis anunța alături de șeful PDL, Vasile Blaga, în 2014, că se pun bazele unui mare partid de dreapta care se va opune PSD prin fuziunea celor două formațiuni de dreapta. Astfel, după câștigarea scrutinului prezidențial, tot în competiție cu Ludovic Orban, Alina Gorghiu a fost aleasă prima femeie la conducerea partidului în 2014, având sprijinul fostului președinte Klaus Iohannis. Ea nu a condus singură, ci din poziția de copreședinte alături de Vasile Blaga.

Planul celor două formațiuni prevedea o conducere unică abia în 2016-2017, în urma unui Congres. Vasile Blaga demisiona în septembrie 2016, înaintea alegerilor, renunțând și la candidatura la parlamentare după ce a fost plasat sub control judiciar într-un dosar de trafic de influență. El a fost achitat definitiv în iunie 2022. Și Alina Gorghiu a demisionat în decembrie 2016, după ce liberalii au obținut un scor slab în alegeri. Conducerea interimară a fost preluată de Raluca Turcan până în iunie 2017, după ce obținuse cel mai mare scor la parlamentare în Sibiu, rezultatele fiind principalul indicator la care s-au uitat liberalii.